Statul va putea deveni acționar la firmele cu datorii, iar Fiscul va putea cere răspunderea celor care bagă firmele în faliment

În preambulul proiectului se precizează că în prezent se află în perioada de observație din cadrul procedurii insolvenței peste 6.000 de companii, care au 64.000 de salariați.

Iată ce se arată în document:

„Având în vedere că în prezent se află în procedura insolvenței, în perioada de observație, peste 6.000 de societăți cu circa 64.000 de salariați, se impune luarea unor măsuri urgente pentru crearea premiselor legislative şi administrative, care să conducă la redresarea acestora și menținerea în circuitul economic.  Se impune adoptarea măsurilor urgente care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru a pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.”

Ordonanța modifică legea nr 85/2014 a insolvenței.

Principala modificare o constituie faptul că Fiscul va putea cere acum în răspunderea penală în instanță a celor care se fac vinovați de intrarea în insolvență a firmelor.

” …Dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului, aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor. De asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală”», se arată în proiect.

Datoriile create în timpul insolvenței se plătesc rapid

O altă modificare o constituie faptul că datoriile născute după intrarea firmei în insolvență trebuie achitate de către firmă cât mai rapid.

„Pentru astfel de acţiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observaţie şi de reorganizare, cerere de plată ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de maxim 10 de zile de la data depunerii„

Recomandări

Rezultate oficiale BEC alegeri parlamentare 2024. PSD conduce, trei partide suveraniste în viitorul parlament

În caz contrar, administratorii judiciari vor fi amendați aspru.

Statul va putea intra în acționariatul firmelor

O altă modificare o constituie introducerea posibilității de cesiune a creanțelor bugetare, în vreme ce în alte cazuri statul va putea transforma datoriile în acțiuni.

„Cu consimțământul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de reorganizare poate prevedea doar conversia creanțelor bugetare în acțiuni…”

Concomitent, o altă schimbare presupune ca atunci când cererea de insolvență este făcută chiar de către firma cu probleme, atunci ponderea datoriilor la buget să nu fie mai mare de 50%. Aceasta din urmă urmărește ca statul să nu mai ia „țeapă”.

Realitatea TV și insolvența din 2011

Modificările vin în contextul în care Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a acuzat de mai multe ori faptul că firmele aflate în insolvență nu își plătesc taxele. Teodorovici a afirmat că datoriile la buget ale firmelor aflate în insolvență sau sub observație se ridică la 64 de miliarde de lei.

Recent, mai mulți realizatori de la postul Realitatea TV s-au plâns că modificările legii insolvenței vizează fix acest post.

Recomandări

Rezultate Exit Poll alegeri parlamentare 2024. „Suveraniștii” au 30% din locurile din Parlament

Realitatea TV este deținută de către omul de afaceri Maricel Păcuraru și se află în insolvență din 2011. La acel moment aceasta era sub controlul unui alt om de afaceri, Elan Schwartzenberg (în prezent fugar din cauza unor dosare penale).

Alte companii media aflate în insolvență sunt ziarele Adevărul și Jurnalul Național, dar și postul Prima TV. Adevărul și Prima TV sunt deținute de către omul de afaceri Cristian Burci, iar Jurnalul Național de către Dan Voiculescu.

Cazul Mechel

O altă insolvență foarte lungă este cea a fostelor combinate Mechel. Grupul metalurgic rus le-a vândut în 2013 pentru un preț simbolic de 230 de lei către firma Invest Nikarom, controlată de către două persoane de cetățenie rusă. Acestea sunt în insolvență tot din 2013. Este vorba de combinatele COS Târgoviște, Câmpia Turzii, Laminorul Brăila și Ductil Steel Buzău. Potrivit planului de reorganizare, combinatele de la Târgoviște și Câmpia Turzii trebuiau să fuzioneze.

Binomul ELCEN-RADET

De asemenea, o altă insolvență care tot trenează este cea a ELCEN și RADET. Aceștia sunt producătorul, respectiv distribuitorul, de apă caldă și energie termică din București și sunt în insolvență din 2016.

Cele două companii ar trebui să fuzioneze.

Recomandări

Starea PNL, la cald. Prăbușirea nu a putut fi oprită de mitul Bolojan. Cel mai prost rezultat din ultimii 20 de ani

Oltchim se vinde pe bucăți

În fine, o altă insolvență veche este cea a Oltchim, deschisă tot în 2013. Activele acesteia ar urma să fie preluate de către Chimcomplex Borzești, societate controlată de către omul de afaceri Ștefan Vuza.

Hidroelectrica, singura insolvență mare de succes

În România, peste 95% din firmele intrate în insolvență ajung în faliment. Foarte puține insolvențe sunt de succes. Una dintre acestea este insolvența Hidroelectrica, care în perioada 2012-2016 s-a restructurat și acuma devenit una dintre cele mai profitabile companii ale statului.

Citește și:

VIDEO/ Povestea familiei de bucureșteni care s-a mutat în sălbăticia Apusenilor: „Dacă eşti bogat spiritual, nu ai nevoie de foarte mult cash în portmoneu”

EXCLUSIV | Care e pasiunea secretă a lui Teszari, patronul RCS&RDS, supranumit „miliardarul fără chip” | FOTO

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News