John Constantin Brâncuși Moore, fiul lui Constantin Brâncuși, a murit pe 11 noiembrie, la vîrsta de 82 de ani, la Paris, potrivit stiripesurse.ro.
Fiul lui Constantin Brâncuși a murit. John Moore, singurul urmaş pe care l-a avut marele Constantin Brancuşi, şi-a văzut de viaţa lui normală, moştenindu-şi tatăl nu în geniul pentru artă, ci în pasiunea pentru fotografie. Nerecunoscut vreodată de titanul născut la Hobiţa (judeţul Gorj), John Moore a trăit în Franţa, lângă Paris și a fost fotograf la celebrul cabaret Crazy Horse.
Rodul unei relaţii amoroase a lui Brâncuşi cu Vera Moore, fosta sa secretară şi o pianistă foarte apreciată acum peste 80 de ani, John Moore n-a fost însă niciodată recunoscut de marele artist. Originară din Noua Zeelandă, Vera Moore l-a întâlnit pe Brâncuşi în 1930, pe când ea avea 34 de ani, la un concert desfăşurat la Londra, prin intermediul unui prieten comun, Jim Ede. Din legătura lor pasională, ascunsă mult timp – de ochii lumii – în spatele funcţiei de secretară a artistului pe corespondenţa în limba engleză, Vera i-a dăruit sculptorului un copil, pe 15 septembrie 1934, când ea avea 38 de ani, iar el împlinise 58.
Fiul lui Constantin Brâncuși a murit. Preocupat numai cu latura artistică a vieţii sale, Brâncuşi nu l-a legitimat însă niciodată pe John ca pe urmaşul său natural. De altfel, de la bun început, John a primit numele de familie al mamei sale, moştenin-du-şi tatăl într-o singură privinţă: pasiunea pentru fotografie, a doua natură şi pentru Brâncuşi, după sculptură. Într-un interviu publicat în numărul 8 al revistei Reporter Objectif, din august 1972, în care apare şi unica poză a lui John Moore, fotograful a fost eroul unui reportaj întins pe 11 pagini, în care povestea cum s-a apropiat de această meserie. Toate instantaneele publicate în revistă sub semnătura lui John Moore au ca tematică salonul de cabaret Crazy Horse, din Paris, acolo unde singurul copil al lui Brâncuşi a lucrat mai mulţi ani, fiind un apropiat al lui Alain Bernardin, creatorul cunoscutului stabiliment.
Dovezile că John este băiatul lui Brâncuşi
Numele lui John Moore apare în trecere în câteva articole rare din presa străină, în două cărţi despre viaţa lui Brâncuşi, dar şi în arhivele celebrei case de licitaţii Christies.
– Despre existenţa unui fiu al lui Brâncuşi s-a scris pentru prima oară în 1978, în ziarul Le Monde, într-un material referitor la Vera Moore: “Astăzi, ea refuză să vorbească despre sine însăşi. A avut o relaţie de 15 ani cu Brâncuşi. Au avut un băiat. Ea nu vorbeşte despre acest lucru”, relata Le Monde.
– În 2005, Doina Lemny, o mare cercetătoare a vieţii sculptorului, dezvăluie numele fiului acestuia în cartea “Constantin Brâncuşi”: “Cu pianista Vera Moore are un copil, John Moore, pe care Brâncuşi nu-l va recunoaşte niciodată. Cu toate acestea, Vera nu se supără”.
– În 2007, în revista britanică de artă Apollo se menţionează din nou existenţa misteriosului fiu al lui Brâncuşi. Într-un material despre femeile din viaţa artistului, Siena Miller, un alt reputat brâncuşolog, scrie: “În 1934, Vera Moore i-a dăruit un fiu lui Brâncuşi, John Moore, care n-a fost niciodată recunoscut de tatăl său”.
– În acelaşi an 2007, Alexandru Buican scrie cartea “Brâncuşi – o biografie”, menţionând data naşterii lui John Moore: “La 15 septembrie 1934, Vera Moore îi naşte un fiu, pe care sculptorul nu-l va recunoaşte”.
Operă inspirată de naşterea fiului
– Pe site-ul celebrei case de licitaţii Christies, care vinde multe din operele lui Brâncuşi, la pre-zentarea sculpturii “Prometeu”, realizată în opt versiuni, se face din nou o referire certă la existenţa lui John Moore. “Prietenă apropiată a lui Brâncuşi, Vera Moore a achiziţionat un Prometeu sculptat în ciment negru. În 1934 ea i-a născut lui Brâncuşi unicul fiu”. Casa de licitaţii mai notează că Verei îi plăcea să ţină lucrarea pe pian: “Capul de copil al lui Prometeu poate fi interpretat nu numai ca un alter ego al lui Brâncuşi, dar şi ca o reprezentare a fiului său nou-născut”, susţine sursa citată.
Constantin Brâncuşi, socotit unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la Hobiţa, în judeţul Gorj, pe 19 februarie 1876 şi s-a stins la Paris, pe 16 martie 1957, la 81 de ani. Capodoperele sale: “Pasărea măiastră”, “Domnişoara Pogany”, “Coloana infinitului”, “Masa tăcerii” şi “Poarta sărutului”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro