Deși în ziua examenului la matematică, Matei a aflat că este admis la Politehnică, își dorea ca notele sale să reflecte cât a muncit pe parcursul anului. Asta nu s-a întâmplat, după cum povestește băiatul: „Cine mi-a corectat mie lucrarea nu mi-a citit subiectele. La română am luat 6,25 inițial și 7,25 după contestație, în condițiile în care mă așteptam chiar la 10 curat dacă nu avem o problemă cu redactarea mea, că eu scriu cam urât”.
Matei este unul dintre cei peste 26.000 de elevi care au depus contestație la română la examenul de Bacalaureat de anul acesta. 2023 este anul aflat în top în ceea ce privește numărul contestațiilor depuse, peste 54.000. Dintre acestea, doar 3.000 au rămas cu aceeași notă, restul fiind corectate greșit.
Elevul crede că baremul lasă loc de interpretări
La „Vianu” cea mai mare medie de la Bac de anul acesta a fost 9,86 și 82 de elevi au avut medii peste 9,50, ceea ce îl plasează în topul liceelor la nivel național.
Un profesor din Botoșani a explicat pentru Libertatea de ce numărul de contestații este atât de mare. Potrivit acestuia, lucrările sunt corectate mult prea repede, în doar câteva zile, față de alte țări precum Germania sau Australia, unde corectarea unui astfel de examen durează luni.
Matei crede că și baremul este de vină la limba română: „Tot baremul la română mi se pare că lasă profesori să fie prea subiectivi”. Mai mult, nici profesorii corectori nu sunt cei mai bine pregătiți, în opinia sa: „Ar avea nevoie de câteva cursuri care să-i pregătească pentru corectură”.
Mama lui, profesoară de română, ar fi scris la fel
După proba de la Bac, Matei s-a consultat cu mama lui, profesoară de română, pentru a se evalua: „I-am zis ideile mele, ceea ce am scris cap-coadă când am ieșit de acolo și ea mi-a zis că am spus foarte bine, că la asta s-ar fi gândit și ea”. Băiatul spune că i s-ar fi scăzut puncte pentru redactare și că a greșit numele unei personaj – i-a zis Gheorghe în loc de George. Dar nu crede că asta ar fi trebuit să-i scadă nota atât de mult.
Elevul a avut media 10 în clasa a XII-a la română și s-a descurcat tot timpul la această materie. În gimnaziu a fost și olimpic, într-un an a luat premiul III la faza județeană a olimpiadei. Mama lui l-a ajutat mereu: „Am avut-o pe mama în casă mereu să-i pun întrebări, să mă lămurească”.
La subiectul I B, acolo unde elevii au avut de scris dacă oamenii trebuie sau nu să își exprime recunoștința față de școlile unde au învățat, Matei a adus un exemplu din experiența sa culturală, pe lângă cel din text. Acesta se referea la un fragment scris de Virgiliu Monda în „25 de ani cu E. lovinescu”: „Ideea mea a fost în felul următor: el practic își arată recunoștința prin faptul că îl face pe fostul său profesor și pe fosta sa școală nemuritori prin faptul că îi transpune în paginile sale”.
„Dacă mi-au citit lucrarea, nu au mai stau să caute textul. Au zis din start că nu e la ce s-au așteptat și că nu dau puncte pe exemplu”, adaugă elevul nemulțumit de nota primită.
„Nota mea minimă calculată cu mama a fost în cel mai rău caz 8”
Matei ia în considerare și varianta în care s-ar fi putut pierde foi din lucrarea sa. A scris șapte pagini, ceea ce înseamnă că a avut o foaie de mijloc: „Mă gândeam că s-ar fi putut pierde, dar eu am semnat acolo în procesul verbal când am predat, am semnat că am predat șapte pagini”.
„Era imposibil să iau nota asta. Și dacă făceam toate cele trei subiecte, nota minimă – dacă primeam doar punctele pe redactare – se apropia de 8. Și eu prima dată am primit 6,25. În urma calculelor mele e aproape imposibil sa iei 6,25. Poți doar dacă ai lăsat subiecte goale, adică dacă nu ai scris la Subiectul II sau Subiectul III, dacă n-ai scris nimic la ele. De asta am impresia că nu mi-a fost citită lucrarea. Nota mea minimă calculată cu mama a fost în cel mai rău caz 8, dacă îmi dădeau doar punctajele pe redactare și pe încercări de răspunsuri”, explică elevul care după contestație a luat 7,25, cu un punct mai mult.
Matei crede că anul acesta profesorii s-au răzbunat pe elevi, dat fiind faptul că erau supărați din cauza grevei. El spune că profesorii nu au obținut mare lucru de la Guvern și asta s-a reflectat în note: „Cred că se răzbună pe noi în vreun fel pentru situația care a fost cu greva. Au făcut greva fix acum, înainte de Examenul Național și de Bacalaureat ca să pună presiune pe Minister. Eu sunt de părerea asta. Practic, au profitat de noi fix în ultima noastră lună, adică când era ultimul sprint”.
Profesorii nu dau note cu mult diferite să nu fie scandaluri în presă
Chiar dacă nota la română i-a fost mărită cu un punct, elevul de la „Vianu” tot nu este împăcat. Mama lui i-a povestit că, atunci când corecta și ea, se vorbea în comisiile de corectare să nu se dea note cu mult diferite, adică să nu depășească un punct diferența dintre cele două note: „Mama mai povestea de pe vremea când era ea în comisiile de corectură că adesea la Bacalaureat, unde sunt note mai mai mari de un punct sau mai mici cu un punct, li se spune să dea un punct maxim pentru a evita scandaluri în presă și situații de genul”.
Regulamentul de Bacalaureat spune însă că „în situația în care, după desecretizarea lucrării, se constată o diferență de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea se resecretizează și este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori.”
„Bacul e complet depășit de vremuri”
La celelalte materii la care a dat Matei examen, la matematică și fizică, se aștepta să ia notele pe care le-a primit. Totuși, a depus contestație și aici, iar la matematică i-au fost scăzute 0,6 puncte, de la 8,6 la 8,00: „După contestație mi s-a scăzut cu 60 de sutimi. Nu înțeleg cum se poate întâmpla la o știință exactă acest lucru”.
Tânărul absolvent crede că Bacul la științe ar trebui să arate mai mult ca un examen folosit în Statele Unite, Testul de Aptitudini Școlare, cunoscut sub numele de SAT: „Bacul e complet depășit de vremuri. Ar trebui să arate ca SAT, unde la mate, la fizică, la științele exacte elevul are voie să intre în sală cu calculatorul și i se da o fișă cu formulele de care va avea nevoie și sunt mult mai multe întrebări. Undeva la 50 de întrebări. Sunt și câteva grile, dacă nu mă înșel și fiecare întrebare are scopul de a parcurge fiecare capitol din materie.”
La română în schimb, Matei crede că baremul e de vină: „La română subiectul e bun în momentul de față cum e gândit pentru că îi face pe elevi să gândească, dar baremul ar trebui restructurat cumva pentru că-i lasă prea multă subiectivitate profesorului și se ajunge la situații unde profesorul nu e de acord cu ce a scris elevul și îl depunctează pentru că vrea el să-i facă rău și să joace cu nota lui”.
Citeşte și: Admitere la liceu 2023. Rezultatele de la repartizarea computerizată, publicate astăzi
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
nicoleta1 • 18.07.2023, 19:23
Atitea lucrari recorectate mi se pare un numar prea mare .Stiu doar sa ceara salarii mari dar i-si bat joc de munca copiilor si chiar de viitorul lor
Frumosul1 • 17.07.2023, 10:59
50 de mii de note recorectate mi se pare mult și mai iau și 18 lei pe corectarea lucrării
AlexandraMilu • 17.07.2023, 06:17
Subiectele din ziua de azi, atât la Bac, cât și la Evaluare pun accent pe gândire libera, pe "a bate câmpii" (vorbesc aici de limba romana) . Dacă profesorul care corectează nu este pe aceeași lungime de unda cu tine, nu îți înțelege interoretarea, atunci intervine subiectivismul în corectare....