Comentează– Maestre, aud că faceţi o gazetă.
– Da, cu nişte băieţi buni, patrioţi.
– Dar de ce nu staţi acasă să scrieţi? Aveţi mult de oferit literaturii române.
– Nu pot, excelenţă, sunt băieţi buni, patrioţi, care trebuie ajutaţi.
Tăbăcit în luptele politice de pe malurile Dâmboviţei, I. G. Duca a scris pe un bilet o sumă considerabilă şi l-a trimis pe proprietarul de la “Mărţişor” la casieria partidului.
“Maestre, staţi acasă şi ocupaţi-vă de poezie”. “Aveţi dreptate, excelenţă, dă-i în p… mă-sii de golani!”. Fără peniţa acidă a lui Tudor Arghezi disidenţa a eşuat, tinerii liberali liniştindu-se brusc.
Nu vi se pare că la fel se negociează şi în viaţa noastră politică? Că scena se repetă la nesfârşit? Cine crede că se negociază doctrine, programe este cel mult un naiv. Totul stă în bani şi în putere. Caragiale este un biet copil faţă de târgurile politice care se fac acum subteran. Vreţi să-mi spuneţi că această gloată, această liotă de politicieni nesătui sunt interesaţi de România? Nicidecum! În momentul în care se văd cu banii în mână sau cu scaunul asigurat, răspund precum Arghezi: “Dă-i în p… mă-sii de golani!”