Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a vorbit recent la Antena 3 despre scenariile luate în calcul pentru redresarea bugetară, iar printre ele se numără „revizuirea salariilor” sau „reducerea numărului de bugetari”. Aceste declarații au stârnit un val de controverse în spațiul public, iar ziarul a întrebat trei recenți foști miniștri de finanțe ce părere au.

Cîțu: „Trebuie reforma pensiilor speciale și reforma salarizării”

Ministru PNL de Finanțe în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020 și interimar în iulie-august 2021 când era și premier, Florin Cîțu consideră că „Marcel Boloș nu face altceva decât să preia ce îi spune Marcel Ciolacu” și a propus două soluții pentru ieșirea din criză.

„Mi se pare că, înainte de orice, Ciolacu trebuie să îl ia de urechi pe Câciu, să spună cum este cu bugetul, nu se poate deteriora situatia așa rapid, în două luni. Dacă vrei să faci ceva, faci reforma pensiilor speciale și reforma salarizării. Mai mult, PSD a mințit la buget și asta este penal. Pentru că, în Parlamentul României, ministrul finanțelor, dar și premierul semnează că informațiile din buget sunt reale”, a spus senatorul PNL pentru Libertatea.

Fostul premier și președinte al liberalilor consideră că vina pentru situația actuală revine ministerului de finanțe condus de social-democratul Adrian Câciu. „PSD a supraestimat veniturile din pix. Ca să reducă deficitul, au făcut veniturile mai mari și acum se vede, după două luni, că nu se încasează, iar lumea își dă seama că există deficit de 1% din PIB. Pe scurt, au construit bugetul prost și au mințit și agențiile de rating, și Comisa Europeană”, a spus Cîțu, care a cerut ca instituțiile statului să facă investigații.

El a subliniat că nu crede că vor fi tăiate lefurile, după ce „au crescut salariile în sectorul bugetar acum o lună”. „Cum să le scazi, că nu ai voie. Asta este o anomalie”, a punctat el.

Este exclus să se facă restructurări la modul „hai să facem”, nu se va întâmpla asta. Pentru că dacă se face așa, oamenii vor câștiga în instanță.

Florin Cîțu, pentru Libertatea:

Dragu: „Guvernul mai bine ar tăia pensiile speciale”

Fost ministru USR de finanțe în perioada noiembrie 2015-ianuarie 2017, Anca Dragu este de părere că este nevoie de trei reforme tăierea pensiilor speciale, reforma ANAF și creșterea investițiilor.

„Eu văd trei soluții: reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, să le treacă pe contributivitate, apoi trebuie crescute veniturile prin reforma ANAF și prin depolitizarea ANAF, iar a treia direcție este să crească economia românească, să favorizeze investițiile, pentru că tot ce vedem este o descurajare a investițiilor. Vedem că se descurajează investițiile prin modificările frecvente ale legislației fiscale, supraimpozitarea muncii. Aceste măsuri i-au pus pe gânduri pe investitori”, a spus Anca Dragu.

Este ceva panică cu rotativa pentru că viitorul premier se va trezi cu o economie și mai vulnerabilă decât s-au așteptat. Hai, iarna a trecut cum a trecut, dar acum ne-am trezit cu o economie vulnerabilă.

Anca Dragu pentru Libertatea:

Senatoarea USR a atras atenția că ANAF, „deși nu avea ținte spectaculoase” fixate, s-a situat cu încasările sub aceste tinte.

La fel ca Florin Cîțu, și Anca Dragu consideră că bugetul nu s-a făcut așa cum trebuie. „Bugetul a fost făcut cu cheltuieli subdimensionate, adică dobânzi, pensii, salarii, iar veniturile au fost supradimensionate și nici măcar nu au fost în stare să le încaseze”, a mai punctat ea.

Teodorovici: „Boloș a angajat zeci de lucrători în Minister. Hellvig l-a sprijinit”

Ministru PSD de Finanțe în perioadele martie-noiembrie 2015 și ianuarie 2018-noiembrie 2019, Eugen Orlando Teodorovici a avut cel mai dur discurs la adresa lui Marcel Boloș.

„Boloș este doar o trompetă a ceea ce se discută la nivel de coaliție. Domnul Boloș nu are nici expertiză, nici nimic care să îl califice să vorbească. Mai mult, dânsul este unul dintre vinovații situației actuale”, a spus Teodorovici.

Acesta a susținut că Boloș a fost numit în funcție datorită relației cu directorul SRI, Eduard Hellvig.

Domnul Boloș are un sprijin pe care eu nu l-am avut avut, recunosc. Aici sunt invidios pe domnul Boloș. Un sprijin din partea domnului Hellvig. Îmi asum ce spun. Sunt prieteni, cred că au fost și colegi de școală. Este o afirmație corectă.

Eugen Teodorovici pentru Libertatea:

Teodorovici l-a acuzat apoi pe ministru că are un aparat ministerial supradimensionat, care generează mari cheltuieli bugetare, și consideră că soluția este ca Boloș să „îi dea afară pe cei pe care i-a angajat la Fondurile Europene peste ce am lăsat eu”.

„Boloș, anul trecut, a angajat zeci, zeci, zeci de lucrători în Ministerul Fondurilor Europene. Are 8 secretari de stat, 7 subsecretari de stat, 4 secretari generali adjuncți și secretari generali. Niciodată, în istoria României, un minister nu a avut așa de mulți secretari de stat. Eu aveam 3 secretari de stat în condițiile în care aveam 30.000 de oameni în subordine și am făcut performanță”, a susținut Teodorovici pentru ziar.

Cum răspunde Boloș: Nu eu numesc secretarii de stat

Contactat de Libertatea pentru a-și spune punctul de vedere, ministrul Proiectelor Europene a spus că pe el îl interesează doar ce are de făcut la minister. Referitor la faptul că are foarte mulți secretari de stat, el a răspuns că este vorba despre numiri politice.

Nu Boloș Marcel îi numește pe secretarii de stat. Ei sunt numiți prin decizie a prim-ministrului și sunt decizii care depășesc nivelul de decizie pe care îl are un ministru în funcție. Acest lucru se stabilește la nivel de coaliție, adică politic.

Marcel Boloș pentru Libertatea:

Referitor la afirmațiile lui Teodorovici, care a spus că Boloș a fost sprijnit de Eduard Hellvig, ministrul Proiectelor Europene a răspuns: „Este o afirmație deplasată. Una este responsabilitatea pe care o am în gestionarea Fondurilor Europene și alta sunt afirmațiile de acest gen, altceva nu pot comenta”.

Întrebat apoi dacă își menține declarațiile potrivit cărora este nevoie de concedieri sau de tăieri salariale la bugetari, ministrul a răspuns că da și oferit argumente.

„Jalonul cu legea cadru privind salarizarea unică prevede revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru aparatul bugetar. Pe scurt, că anumite funcții publice pot să aibă un plus la salariu, iar alții pot să aibă o descreștere”, a spus Boloș, care a adăugat că decizia o va lua Ministerul Muncii.

Pe de altă parte, o altă condiție din PNRR se referă la cheltuielile salariale din sectorul bugetar. „Această condiție, ca și la reforma pensiilor, trebuie să aibă ca finalitate un impact financiar bugetar semnificativ, adică să scadă cheltuielile cu salariile și de aceea am propus acele variante”, a punctat Boloș, care a precizat că este posibil și ca, la nivelul Comisiei Europene, „să ni se spună că nu doresc niciuna dintre variante și să încercăm alta sau un mixt de variante”.

 
 

Urmărește-ne pe Google News