Comentează„Este primul punct pe ordinea de zi, astăzi, la coaliție. Vom vedea cum arată (n.red. – legea offshore) la Coaliție”, a spus Florin Cîțu la Parlament, înainte ca ministrul PNL al energiei, Virgil Popescu, să vină cu clarificări.
Cu o zi mai înainte, președintele PNL și al Senatului a spus că la precedenta ședință de coaliție „am cerut câteva clarificări de la ministrul energiei”.
„Dacă aceste clarificări sunt aprobate de toți membrii Coaliție, legea offshore poate să fie aprobată în Guvern și să meargă în Parlamentul României pentru aprobare. Suntem foarte, foarte aproape de legea offshore”, a adăugat Cîțu, aflat ieri la Buzău.
Legea offshore este importantă pentru că deja sunt câteva companii, care vor putea să extragă gaz imediat din Marea Neagră. Proiectul Romgaz mai durează, dar sunt alte companii care sunt gata și ar ajuta producția de gaz. Este foarte importantă aprobarea legii offshore foarte rapid.
Președintele PNL, Florin Cîțu, pe 15 martie:
200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră
Florin Cîţu a declarat pe 9 martie că toate partidele din coaliţia de guvernare vor adoptarea legii offshore pentru gazele româneşti din Marea Neagră în procedură de urgenţă, iar proiectul va trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă.
În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.
Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018, care a dus la reticența investitorilor, la suspendarea proiectelor și ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore urmează astfel să fie revizuită după patru ani de amânări.
România importă 20 la sută gaz rusesc
Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz din Rusia.
Tot șeful statului a spus marți, 15 martie, că există promisiuni că până la sfârşitul acestui an interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria va fi funcţional. „Atunci evident că putem, via Bulgaria, să beneficiem de gaz lichefiat care se va descărca în portul din Grecia. Pe de altă parte, se lucrează şi la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz şi suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că, până începe iarna 2022-2023, trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare”, a afirmat Iohannis.
În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.