Comentează„Dacă Comisia europeană vine și spune că este astăzi sustenabil să avem un procent mai mare și se încadrează în deficitul bugetar, Comisia Europeană are datele. Eu nu am aceste informații, nu am văzut să fi fost vreo discuție la nivelul Comisiei Europene și, știți foarte bine, este bizar ca Ministerul Muncii să spună asta, pentru că coordonatorul PNRR este Ministerul Investițiilor, premierul este cel care decide, deci ar trebui incluși și ei în discuții”, a spus Florin Cîțu într-o declarație de presă la Senat.
„Eu nu am auzit așa ceva, sper să nu fie un fake news prin care să-i amăgească pe români. Până la urmă, dacă ceea ce tot spune ministrul Muncii nu se întâmplă, înseamnă că îi amăgește pe români și este cea mai mare crimă, în aceste situații, să-i tot amăgești pe români, că poți face ceva și să nu poți să faci”, a adăugat președintele Senatului.
Întrebat dacă acesta ar fi un motiv să fie remaniat ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, preşedintele PNL nu a răspuns.
Aceasta este a doua oară în decurs de o săptămână când Florin Cîțu îl atacă pe Marius Budăi. Pe 14 martie, președintele PNL a spus, cu referire la cele 24 de jaloane din PNRR care trebuie îndeplinite până la finalul acestei luni, că, dacă un ministru nu vrea să facă, spre exemplu, reforma pensiilor, atunci trebuie să îi ia altcineva locul. Cîțu s-a referit la ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, fără însă să îi pronunțe numele.
Pe 16 martie, la briefingul de presă organizat după ședința de Guvern, întrebat în ce stadiu se află renegocierea PNRR privind procentul din PIB alocat pensiilor, Marius Budăi a spus că „am găsit la nivel de Uniune Europeană şi aliaţi foarte importanţi în a-mi susţine acest demers” și a precizat că nu va renunța niciodată la această idee.
Ministrul Budăi insistă pentru ajustarea PNRR. Vîlceanu: „Suntem în criză de timp”
6 ministere au semnat pe 8 martie acordul de finanțare cu Ministerul Proiectelor Europene prin care „vor putea să depună proiecte și vor putea să acceseze banii care ne-au fost alocați prin PNRR”, după cum a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Ministerele semnatare sunt Ministerul Transporturilor (PSD), Ministerul Sănătății (PSD), Ministerul Energiei (PNL), Ministerul Mediului (UDMR), Ministerul Familiei (PSD) și Ministerul Muncii (PSD). Cu acel prilej, ministrul muncii, Marius Budăi, a reiterat că PSD va propune în continuare ajustarea PNRR.
În aceeași zi, ministrul PNL al proiectelor europene, Dan Vîlceanu, a subliniat că nu se pune problema unei renegocieri a PNRR la Comisia Europeană, pentru că „și așa ne punem problema legat de anumite investiții, cum să facem să le terminăm până în 2026”.
„Trebuie să rămânem concentrați pe implementare. Și așa suntem în criză de timp și nu cred că o renegociere ar aduce ceva bun”, a spus Dan Vîlceanu pe 8 martie, precizând apoi că PNRR poate fi totuși modificat.
Contre PSD-Guvern la începutul anului pe tema procentului din PIB pentru pensii
Una dintre temele de discuții din interiorul coaliției PSD-PNL-UDMR în acest început de an a fost plafonul cheltuielilor cu pensiile introdus în PNRR-ul adoptat anul trecut de Comisia Europeană. Mai precis, alocarea a 9,4% din Produsul Intern Brut, procent considerat mic de PSD.
În noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis, la cererea Libertatea, că „orice solicitare de modificare a planului ar întârzia grav punerea în aplicare a acestuia”. Totodată, instituția condusă de Ursula von der Leyen a precizat atunci pentru Libertatea că orice stat membru care vrea renegocierea PNRR trebuie să demonstreze „că nu mai poate pune în aplicare (o parte din) planul său din cauza unor circumstanțe obiective, de exemplu din cauza unor dezastre naturale de dimensiuni istorice”.
Pe 30 ianuarie 2022, Guvernul a spus că PNRR nu poate fi renegociat decât anul viitor. „Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens”, a transmis Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Executivului.
În acest moment, media europeană a plafonului PIB alocat pentru pensii este de 13%, iar ministrul PSD al muncii, Marius Budăi, a precizat pe 25 ianuarie că „pentru a rezolva inechitățile” s-a făcut în trecut un calcul din care a reieșit că este necesar un procent de 11,7% din PIB.
România avea în decembrie 2021 o cheltuială cu pensiile de aproximativ 8% din PIB. La începutul acestui an, PNL a transmis că majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2022 va duce la cheltuieli de 9,4% din PIB, adică exact pragul agreat cu Comisia Europeană, care nu trebuie depășit.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!