Un antreprenor care a donat 18 aparate pentru extragerea plasmei acuză Ministerul Sănătății și centrele de transfuzii că refuză donatorii pe criterii absurde

• Criteriile pentru donare de plasmă sunt, în prezent, foarte restrictive în România față de ghidurile europene și cele din SUA: pot dona doar pacienții care s-au vindecat după ce au fost internați într-un spital COVID, deci asimptomaticii, despre care specialiștii spun că 80% s-au vindecat de boală fără a apela la ajutor medical, nu pot dona;
• Florin Hozoc susține că bolnavii cronici, diabetici sau anemici, care s-au vindecat de noul coronavirus, sunt respinși în bloc la centrele de transfuzii din țară, deși la nivel mondial cazurile sunt tratate individual și mulți pacienți cu boli cronice donează și sânge, și plasmă;
• Unul dintre cazurile cele mai ciudate este al unui pacient care este tratat pentru depresie, care a vrut să doneze plasmă, dar a fost refuzat de centrul de la București;
• La Ministerul Sănătății a fost depus un protocol între Besmax Pharma Distribution, firma lui Hozoc, și Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, prin care cei care există în evidențele DSP-urilor și ale medicilor de familie cu simptome, dar care nu au fost internați, să fie sponsorizați de aceste companii pentru a-și face analizele gratuit și pentru ca apoi să doneze;
• Pentru asta, Ministerul Sănătății trebuie să modifice metodologia aflată în vigoare, dar sunt două săptămâni de când protocolul a fost depus și nu le-a răspuns companiilor, nici întrebărilor din ultimele două zile adresate de ziarul nostru.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Florin Hozoc a luat legătura cu Libertatea după materialul publicat pe 13 mai, în care medicii din Iași făceau apel către persoanele vindecate de noul coronavirus să vină să doneze plasmă, declarându-se dezamăgit de declarațiile făcute de reprezentanții centrelor de transfuzie sangvină din țară, care au spus în mai multe rânduri că pacienții au fost refuzați la donare din cauza faptului că sufereau de boli cronice, de diabet sau de anemie.

Antreprenorul, care lucrează în domeniu de mai mulți ani, a explicat că ghidurile europene pentru recoltarea de plasmă (chiar și pentru donarea de sânge) nu presupun refuzarea din start a donatorilor, în urma unei conversații telefonice, pentru diabet sau boli cronice sau mai ales pentru anemie.

„Echipamentele puse la dispoziția centrelor fac următorul lucru – extrag sângele printr-un filtru, fac o separare celulară, păstrează doar plasma și reintroduc în corpul donatorului toate celelalte elemente asigurate, inclusiv globulele roșii. Am văzut, inclusiv la Iași, invocat motivul că unii donatori erau anemici, dar procedura nu te anemiază, pentru că nu își reține decât partea lichidă și proteinele, globulele roșii le introduce în organism. Nicăieri în lume nu există acest criteriu pentru a respinge donatorul”, a declarat Florin Hozoc pentru Libertatea.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Acesta a mai explicat că un exemplu frecvent de respingere pe care l-a întâlnit la persoanele cu care a ținut și el legătura este că respectivii sufereau de o boală cronică. Antreprenorul susține însă că legislația este depășită și că medicii tergiversează subiectul, fiindcă o boală cronică, inclusiv diabetul, nu cauzează respingerea automată a donatorului.

De altfel, și ghidurile internaționale și materialele de specialitate consultate de Libertatea arată că persoanele care suferă de diabet de tip I sau II pot dona sânge și inclusiv plasmă în anumite condiții.

Este stupid, nicăieri în lume diabetul nu este o boală cronică ce te face incompatibil să donezi

Florin Hozoc:

Donator refuzat fiindcă era depresiv

Dincolo de aceste probleme medicale a căror problemă e legată și de felul în care arată legislația în prezent, în România, Florin Hozoc susține că există o reticență generalizată pe care a întâlnit-o la personalul medical de la centrele de transfuzie sangvină atunci când vine vorba de procedura de recoltare a plasmei.

În momentul de față, protocolul la nivel național spune că la externare, pacienții care își dau acordul de principiu pentru donarea de plasmă, la două săptămâni după momentul în care au fost declarați vindecați, sunt contactați de către centrele de transfuzie, care primesc listele și contactele de la spitalele de profil.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Pe o platformă realizată de compania lui Florin Hozoc, alături de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, erau înscrise, conform acestuia, mai multe persoane – donatori care au fost declarați vindecați de noul coronavirus. Datele persoanelor respective au fost direcționate către Centrul de Transfuzii cel mai apropiat de localitatea de reședință a pacienților, circa 100 fiind arondați la București. Florin Hozoc spune că din aceștia doar șase au fost acceptați la donarea finală, fiind persoane care au fost respinse și pentru că aveau diagnosticul de depresie.

„Din 100, au fost eliminați pe motiv că suferă de boli cronice, fără detalii suplimentare, mai mult de 60 și au rămas 31, care au ajuns cu dosarul cu șină în care au prezentat dovada externării din spital și toate analizele medicale ce confirmă că boala s-a vindecat. Uitându-se la ei, unora le-a spus că au venele slabe, alții au fost anemici și doar 6 din 31 au donat prin plasmafereză.

Un donator a fost respins pe motiv de depresie, am vorbit cu directorul de la centrul de transfuzii personal despre cazul său, dar nu s-a rezolvat nimic. Oamenii sunt respinși pe tot felul de boli cronice în mod special, dar multe dintre acestea nu te fac neeligibil la transfer”, a povestit Florin Hozoc.

Donatorii de plasmă, redirecționați către donarea de sânge

Un alt aspect semnalat de Hozoc este că o parte dintre pacienții respinși pentru donarea de plasmă au fost redirecționați să doneze sânge, pe motiv că venele ar fi prea subțiri pentru a suporta fluxul aparatului de plasmafereză. Aparatura donată, a explicat antreprenorul, are însă o setare prin care se poate regla fluxul prin care se extrag cei aproximativ 600 de mililitri de plasmă, setare ce poate regla aparatul la un flux de 70, mai mic decât cel gravitațional – 80, prin care se extrage sângele.

„Matematica e imbatabilă – cum poți să spui că nu puteai să iei plasmă la un flux de 70, mai mic decât cel de sânge. Mai mult, durata e mai mare, de o oră – se colectează 600 de mililitri în 60 de minute, dacă și calculăm fluxul pe minut, constatăm că este mult mai mic”, a completat antreprenorul.

Acesta a explicat că în SUA există protocoale care prevăd că plasma se poate dona și de două ori pe săptămână, o dată la trei zile, fiindcă se reface în 48 de ore, în timp ce în Europa se poate dona o dată la două săptămâni.

Respingeri potrivit “legilor în vigoare”

Contactată telefonic, directoarea Centrului de Transfuzie Sangvină București, dr. Doina Gosa, a confirmat informațiile oferite de Florin Hozoc, dar a explicat că pentru toți pacienții care au fost respinși s-a făcut acest lucru în urma legilor aflate în vigoare acum în România. Medicul a precizat că până în prezent au fost circa 40 de persoane care au donat la centru și că în perioada viitoare se va extinde campania de promovare, medicii încercând să țină legătura în permanență cu pacienții vindecați, de pe listele primite de la unitățile medicale.

Directorul CTS București spune că nu știa că a fost făcută o triere anterioară a celor 100 de pacienți veniți de pe platforma online realizată de compania lui Florin Hozoc, dar că, dintre cei puțin peste 30 care au venit, mulți nu s-au încadrat în criterii. Aceasta a confirmat inclusiv faptul că o parte din pacienți a donat sânge, și nu plasmă, dar a susținut că pacienții s-au speriat de aparatul și procedura de plasmafereză.

„Au donat doar cei care se încadrau în criterii, trebuie să respectăm legea, criteriile de eligibilitate ale donatorilor de sânge care spun că diabetul, toate bolile neuropsihice, cele autoimune, cardiovasculare sunt contraindicații ale donării. Pentru a dona plasmă trebuie să fie suferit boala, să fi trecut două săptămâni de la externare și să ai două buletine care să confirmi, ca fost pacient, că virusul nu mai este prezent în organism. Cu toată dorința noastră de a colecta plasmă, trebuie să respectăm criteriile pentru că nu avem cum altfel”, a explicat Doina Gosa pentru Libertatea.

Am avut un singur caz de depresie, era un domn care își dorea să doneze, avea sindrom depresiv, era în tratament cu diagnostic de la medicul psihiatru și sinceră să fiu nici nu era foarte fericit, nu arăta foarte bine și nu am putut să îl primim. Am avut și donatori care au suferit mult în spital și, când au văzut aparatul, s-au speriat, nu acceptă ușor o procedură nouă.

Doina Gosa:

Asimptomaticii  nu sunt luați în considerare

Dincolo însă de problemele din Centrele Regionale de Transfuzie Sangvină, Florin Hozoc spune că a discutat la Ministerul Sănătății pentru a clarifica o problemă legată de metodologia și protocolul care stabilește ce criterii trebuie să îndeplinească o persoană care poate dona plasmă.

Practic, în momentul de față, la nivel de criterii de eligibilitate ale donatorilor, se specifică faptul că nu te poți prezenta să donezi plasmă dacă nu ai o foaie de externare de la spitalul unde te-ai tratat de noul coronavirus și analize făcute într-un spital COVID (care să arate, printre altele, inclusiv nivelul anticorpilor din sânge).

Florin Hozoc spune însă că astfel se limitează foarte mult numărul de donatori, în contextul în care, după cum au explicat toți specialiștii medicali, 80% din numărul total de îmbolnăviri l-au reprezentat persoanele asimptomatice, dintre care, mai ales la începutul crizei, multe s-au tratat acasă, în autoizolare, fiindcă nu exista capacitate de testare. El susține că acești oameni se află în evidența DSP-urilor, mulți dintre ei având simptome ușoare, dar pe care le-au ținut sub control discutând cu medicii de familie.

Este una dintre cele mai mari erori, pentru că se limitează numărul de donatori.

Florin Hozoc:

”Ce ni se spunea la începutul epidemiei în România? Dacă ai intrat în contact cu persoane venite din afara țării, din zone roșii, sau dacă există orice fel de suspiciune asupra ta, nu veni la spital, rămâi în izolare la domiciliu, păstrează legătura cu medicul de familie și dacă ai simptomatologie severă, atunci ești transferat la spital. Deci practic 80% dintre cei vindecați – care au și dovada că au fost luați în evidență ca suspecți, care erau păziți cu poliția ce se uita să vadă dacă sunt acasă în autoizolare, nu pot să doneze că nu au fișa de externare dintr-un spital COVID”, a explicat Florin Hozoc.

Acesta spune că Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private a realizat un protocol pe care l-a înaintat în urmă cu aproape două săptămâni Ministerului Sănătății și în care s-a angajat să sponsorizeze și să deconteze toate analizele de care are nevoie o persoană care a fost în autoizolare, care s-a aflat în evidența DSP sau a medicilor de familie ca suspect de infecția cu noul coronavirus, inclusiv testele de anticorpi, la orice laborator privat, ca să nu mai aglomereze suplimentar spitalele COVID. Doar că, de aproape două săptămâni, nu a primit un răspuns.

Frica de bolnavii asimptomatici – “Să nu cumva să vină cineva contaminat aici”

„În momentul în care se vor duce oamenii la centrul de transfuzie, primesc un voucher cu cod unic și în baza lui noi, și alți sponsori pe care i-am atras în acest proiect, îi rambursăm plata tuturor analizelor. Oamenii pot dona și fără să plătească nimic pentru analize. Am mers la Ministerul Sănătății, i-am rugat să modifice metodologia și să le permită inclusiv acestor persoane să doneze, cei care au confirmată prezența anticorpilor în sânge.

Iar Ministerul Sănătății a spus – să primim recomandări de la specialiștii din centrele de transfuzie, care nu au făcut nici măcar o hârtie în sensul ăsta de atunci. Fug de răspundere, dar ce să faci dacă ei te resping de la donat dacă ai depresie sau diabet?”, a completat Florin Hozoc.

Directorul CTS București a explicat că această condiție impusă, să nu fie incluși în metodologia ministerului și cei care au făcut boala fără simptome și fără internare, este una plauzibilă din punctul său de vedere, fiindcă poate fi protejat personalul din centrele de transfuzie de pacienții care încă mai au boala, dar vor să vină să doneze plasmă.

„Nefăcând testarea populației în masă, ca să vedem unde și câți sunt asimptomatici, ne-am adresat acum în această metodologie celor care s-au vindecat și au două săptămâni din momentul în care au fost declarați vindecați.

Ne-am putea trezi cu oameni care poate nu s-au vindecat, nu au două săptămâni încă, vin să doneze și se infectează personalul și alți donatori. Am făcut-o pentru protecția centrelor, să nu cumva să vină cineva încă contaminat aici. Sunt oameni care poate nu au bani și vin să doneze sânge, știți că la noi în țară au fost și cazuri de cei care au fugit din spitale. Dar, cu siguranță, căutăm variante să accesăm și persoanele asimpotimatice pentru că vrem să facem un stoc să ne pregătim pentru al doilea val”.

Exemplul Timișoara: mai multe aparate de plasmafereză, dar fără plasmă pentru pacienții de la Terapie Intensivă

Un exemplu asupra felului dificil în care se recoltează în prezent plasmă în România îl întâlnim la Centrul Regional de Transfuzii Sangvine Timișoara, unde sunt mai multe aparate de plasmafereză, dar numărul de donatori este extrem de mic.

Doar patru oameni declarați vindecați de Covid-19 au donat plasmă la Timișoara, oraș al cărui spital de boli infecțioase se laudă cu 449 de pacienți externați și vindecați de boala provocată de virusul SARS-CoV2, ne-a confirmat Rodica Lighezan, directorul centrului.

Libertatea a vrut să afle de ce sunt atât de puțini donatori, dacă ei sunt cei care refuză sau dacă nu sunt contactați de cei de la centru, însă conducerea Centrului Regional de Transfuzii Sangvine Timișoara refuză să facă publice informații pe acest subiect, singura comunicare făcându-se pe pagina de Facebook, unde s-a anunțat, în 7 mai, primul donator de plasmă convalescentă.

„Gestul său este unul eroic! În ciuda suferinței prin care a trecut, fiind infectat cu virusul SARS-CoV-2, temându-se pentru viața lui, cât a fost internat în spital, acum a dorit să vină în sprijinul altor oameni. Ne bucurăm că am avut ocazia să îl avem alături de noi și îi mulțumim pe această cale”, declara atunci directorul centrului.

Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara a încheiat un protocol cu centrul de transfuzie și transmite săptămânal o listă cu numele vindecaților către centru, dar la spitalul de boli infecțioase din Timișoara n-a ajuns până acum plasmă. „Noi luăm un acord de la pacienți că se pot folosi datele personale și predăm săptămânal o listă către Centrul Regional de Transfuzie Sangvină, iar ei au libertatea de a suna respectivele persoane pentru a le programa la donare. Deocamdată nu am primit plasmă”, ne-a declarat Voichița Lăzureanu, directorul Spitalului „Victor Babeș”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro