Marea actriță Florina Cercel a murit la 76 de ani

Florina Cercel s-a născut la 28 ianuarie 1943, la Piatra Neamţ, tatăl său fiind prim-trompetist în fanfara unui regiment din Armata Regală, iar mama sa fiind actriţă.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea şi Victor Moldovan, devenind absolventă în anul 1964, la Secția Arta Actorului. A fost colegă de generaţie cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Mariana Mihuţ, Rodica Mandache, Ion Caramitru, Ştefan Radoff sau Virgil Ogăşanu.

În perioada facultăţii, la sfârşitul anului trei, a fost exmatriculată, fiindcă nu declarase că tatăl ei a fost deţinut politic. A fost obligată să muncească, timp de patru luni, la o fabrică de utilaj chimic, pentru a se deprinde cu „educaţia muncitorească“.

În 1964 a primit repartiţie la Teatrul Dramatic de Stat din Galaţi, unde a debutat în rolul Ana Stambuliu, în „Fii cuminte. Cristofor“.

În anul 1965 se transferă la Teatrul Naţional din Timişoara, unde va interpreta mai multe roluri importante. Pe scena bănăţeană, Florina Cercel a fost, pe rând, Barbara Undershaft, în „Maior Barbara”, de George Bernard Shaw, Rosaura – „Mincinosul” de Carlo Goldoni, Contesa Olivia – „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, sau Regina Margareta – „Regele moare” de Eugene Ionesco.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

În anul 1972, obţine, prin concurs, un post la Teatrul Naţional din Bucureşti unde a activat până în prezent. Pe parcursul a peste 45 de ani, a interpretat roluri memorabile.

Florina Cercel a fost, pe rând, Viorela Vidrighin din „Un fluture pe lampă” de Paul Everac (1972), Lucille Desmoulins – „Danton” de Camil Petrescu, (1974), Katy – „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Jaroslav Hasek, regia Dem Rădulescu (1975), Wanda – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu (1977), dar și Zoe din „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, în regia lui Radu Beligan (1979) sau Dacia din „Titanic vals”.

A rămas în amintirea publicului cu rolul Clitemnestra, în „Electra – O trilogie antică” după Euripide, Sofocle şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, un rol de o forță și o profunzime remarcabile.

A lucrat cu mari regizori ai teatrului românesc, printre care Mihai Măniuţiu, Ion Cojar, Horea Popescu sau Iuriy Kordonsky.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

A jucat în numeroase piese de teatru și a avut, de-a lungul anilor, peste 20 de roluri în piese la Teatrul Naţional Radiofonic, regizate de P. Stratulat, C. Moruzan, Cristian Munteanu, Dan Puican, sau Leonard Popovici.

În anul 1970 a debutat în film cu rolul din “Fraţii” de Mircea Moldovan şi Gică Gheorghe, bogata sa filmografie cuprinzând şi roluri în „Prin cenuşa imperiului”, regia Andrei Blaier şi „Dincolo de pod”, regia Mircea Veroiu, ambele în anul 1975, „Marele singuratic”, regia Iulian Mihu, „Premiera”, regia Mihai Constantinescu şi „Roşcovanul”, regia Francisc Munteanu, toate în 1976, „Iarna bobocilor”, regia Mircea Moldovan, 1977, „Dincolo de orizont”, regia Ştefan Traian Roman şi „Braţele Afroditei” – coproducţie româno-marocană, regia Mircea Drăgan, ambele în 1978.

A jucat, de asemenea, în „Dumbrava minunată”, regia Gheorghe Naghi şi „Iancu Jianu-Zapciul”, regia Dinu Cocea, în 1980, în „Vară fierbinte”, regia Francisc Munteanu şi „Femeia din Ursa Mare”, regia Adrian Petringenaru, în 1982, „Căruţa cu mere”, regia George Cornea şi „Bocet vesel”, regia Mircea Moldovan, în 1983, „Din prea multă dragoste”, regia Lucian Mardare, 1985 sau „Crucea de piatră”, regia Andrei Blaier, 1993.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

De asemenea, ea a fost admirată, în producţii pentru marele ecran, în rolurile Mere Cyborg – „Les Percutes”, regia Gerard Cuq, 2002, Mariana – „Ambasadori, căutăm patrie”, regia Mircea Daneliuc, 2003 sau Valentina – „The Half Life of Timofey Berezin”, regia Scott Z. Burns, 2006.

Florina Cercel a jucat şi în seriale tv precum „Toate pânzele sus”, regia Mircea Mureşan, şi „Lumini şi umbre”, regia Andrei Blaier, 1976 şi, mai recent, în producţii TV cu rolurile Spania Fieraru – „Inimă de ţigan, serial TV, regia Iura Luncaşu, 2007, Spania – „Regina”, regia Iura Luncaşu, serial TV, 2008 şi Aretia Belciugesco – „Aniela”, regia Iura Luncaşu, serial TV, 2009.

În perioada 1974 – 1977, Florina Cercel a prezentat emisiunea tv în direct „Album duminical”.

În anul 1990, actriţa a primit Premiul Uniter pentru „cea mai bună interpretare feminină” pentru rolul Vassa Jeleznova din piesa „Vassa Jeleznova”, de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, iar în anul 2002 a fost onorată cu premiul Ministerului Culturii şi Cultelor pentru cea mai bună actriţă a acelui an, pentru rolul Annei Andreevna din piesa „Revizorul” de Nicolai Vasilievici Gogol şi, de asemenea, a primit, din partea Preşedintelui României, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

La 5 martie 2016, Florina Cercel a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de Adela Mărculescu şi Rodica Popescu-Bitănescu.

La 12 ianuarie 2018, Florina Cercel s-a aflat în distribuţia premierei spectacolului „Mireasă de împrumut” de A. Lindgren, în regia lui Răzvan Popa, pe scena Teatrului Tony Bulandra din Târgovişte, întruchipând rolul Eufemiei, un personaj care folosește eufemisme pentru toate „nenorocirile” relaționale ce se întâmplă în jurul ei.

Ultimele două spectacole în care a jucat la TNB sunt „Terorism” (regia Felix Alexa), într-un rol pe care îl preluase de curând după retragerea Ilenei Stana Ionescu, și în „Dumnezeu se îmbracă de la second hand”, în regia lui Ion Cramitru.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro