1 comentariuPotrivit Evei Skoog Haslum, marina suedeză monitorizează constant mișcările navelor care ajută Rusia să transporte zilnic sute de mii de tone de produse petroliere prin Marea Baltică și deține dovezi că unele dintre aceste vase au fost folosite pentru interceptarea comunicațiilor.
„Observăm antene și catarge care nu pot aparține, de exemplu, navelor de pescuit, așa că ne devine clar că ceea ce se mișcă în mare urmărește uneori alte scopuri”, a spus contraamiralul suedez.
Suedia se pregătește de implicarea „flotei fantomă” în operațiuni hibride
Comandantul marinei suedeze a subliniat că trucurile la care recurge Rusia pentru a ocoli sancțiunile impuse ei din cauza declanșării războiului din Ucraina „reprezintă o problemă serioasă atât pentru securitate, cât și pentru mediu”.
Haslum nu a exclus posibilitatea ca unele nave legate de Rusia să fie folosite „în operațiuni hibride”, de exemplu, să ceară o escală într-un port suedez sub pretextul reparării unei avarii, dar, de fapt, să se angajeze în activități subversive. Ea a dat asigurări că Suedia „are un plan complet de acțiune” pentru un astfel de scenariu.
Potrivit SVT, autoritățile suedeze s-au pregătit pentru astfel de amenințări de-a lungul anului trecut, când cel puțin un tanc petrolier din „flota fantomă” a Rusiei a raportat probleme tehnice în largul insulei Gotland, care este considerată una dintre potențialele ținte ale Kremlinului în cazul unui atac împotriva NATO.
Ministrul suedez de externe Tobias Billström a confirmat luni că există un „consens larg” în UE că „flota fantomă” a Rusiei constituie o problemă. Reuniți luni în Luxemburg, miniștrii de externe din UE au discutat măsuri specifice împotriva acestei flote.
Potrivit șefului diplomației suedeze, măsurile analizate de Comisia Europeană ar putea fi incluse în următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al 14-lea la număr, aflat în discuție. Această flotă „nu doar că ajută Rusia să eludeze sancțiunile, ci reprezintă și o amenințare clară pentru mediu”, a declarat Billström, citat de Politico.
Este pentru primă dată când UE analizează această lacună în pachetele de sancțiuni impuse Rusiei, notează Politico.
Probleme pentru semnalul GPS în Marea Baltică
Anterior, Haslum a cerut intensificarea monitorizării navelor în Marea Baltică. Potrivit ei, situația de securitate din Marea Baltică este „tensionată și extrem de fragilă”. „Suntem pregătiți să se întâmple oricând ceva”, a spus contraamiralul suedez.
Începând din ianuarie, Suedia a constatat o perturbare a semnalului GPS în Marea Baltică. Comandantul marinei suedeze a acuzat Rusia de acest bruiaj și a cerut ajutorul NATO. Rușii sunt suspectați că recurg la această metodă atât pentru a provoca panică, cât și pentru a-și ascunde navele din „flota fantomă” sau de alte tipuri.
Tot în ianuarie, ministrul suedez al apărării civile le-a transmis concetățenilor săi să se pregătească de cel mai urât scenariu, și anume să reziste în cazul unui război cu Rusia. Pe fondul creșterii amenințării ruse, Guvernul suedez a sporit cu 28 la sută bugetul apărării pentru anul 2024, până la 11 miliarde de dolari. Această creștere îi permite Suediei să atingă obiectivul de alocare a 2 la sută din PIB pentru apărare, propus de NATO pentru statele sale membre.
Suedia a aderat oficial la NATO pe 7 martie anul acesta. Decizia de a lăsa în urmă 200 de ani de neutralitate și de a intra într-o alianță de apărare a fost luată din cauza temerilor crescânde că țara scandinavă ar putea avea soarta Ucrainei.