Flota Rusiei de la Marea Neagră: neputincioasă și irelevantă în ultimele luni, deși ar fi trebuit să joace un rol central în invazie, spun experții

Atunci când Putin și-a lansat invazia totală a Ucrainei la finalul lunii februarie, flota Rusiei de la Marea Neagră se afla în centrul asaltului, lansând rachete de croazieră Kalibr asupra unor ținte militare și civile, blocând accesul la porturile țării și amenințând cu o debarcare amfibie în Odesa.

Din acel moment însă, Kievul a preluat cumva inițiativa, iar loviturile cu rachete și exploziile misterioase au făcut ravagii în rândul flotei ruse, scufundând mai multe nave – inclusiv nava amiral, crucișătorul Moskva – și devastând aripa sa aeriană, cu baza în Crimeea, într-un atac dramatic în această lună.

Deși Flota Mării Negre a fost suficient de puternică pentru a ține sub control puținele nave ucrainene, ea nu a fost niciodată mândria marinei rusești. Flota din Nord, cu baza la Severomorsk, este de departe cea mai mare și cea mai modernă forță marină a Kremlinului și a trimis de altfel unele dintre navele sale pentru a ajuta înainte de invazie.

Era totuși de așteptat ca flota cu baza în Crimeea să joace un rol important în invazie. Mai exact, ea ar fi trebuit să țină în șah forțele ucrainene din sud și să amenințe cu un asalt amfibiu, care însă nu a mai venit niciodată. În același timp, ea ar fi trebuit să consolideze apărarea peninsulei ocupate.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

În timp ce submarinele rusești mai lansează din când în când rachete în Ucraina, flota nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor de la începutul războiului și s-a retras deocamdată într-o poziție defensivă, fie în port, fie mult în larg, pentru a evita un atac ucrainean, scrie Politico.

Două rachete Neptun pentru distrugerea navei Amiral

Din primăvară, problemele Flotei de la Marea Neagră s-au adunat, rezultatul unei conduceri ineficiente, al echipamentelor învechite și al unor orgolii pe care ucrainenii s-au grăbit să le exploateze, spun specialiștii.

Șirul de dezastre militare a dus în cele din urmă la demiterea comandantului flotei, amiralul Igor Osipov.

„Flota din Marea Neagră a demonstrat o lipsă de seriozitate în modul în care s-a pregătit, s-a poziționat și a desfășurat operațiunile, având în vedere amenințarea rezistenței ucrainene”, a explicat Michael Kofman, director al programului de studii despre Rusia al think tank-ului american CNA.

Iar această rezistență a fost acerbă.

Rachetele antinavă Neptun dezvoltate de Ucraina, care au scufundat Moskva, și rachetele Harpoon donate de Danemarca, care au scufundat o navă de aprovizionare rusă în această primăvară, au forțat flota să rămână mult în larg, și în afara luptei, timp de luni de zile.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Oleksandr Turchinov, fostul președinte interimar al Ucrainei, cel care a dat startul programului Neptun, a declarat că o rachetă de acest tip a lovit, de asemenea, fregata Amiral Essen în aprilie. Dar Rusia a reușit să doboare a doua rachetă care viza nava, deoarece timpul dintre lansări a fost prea mare.

Kievul a luat acest lucru ca pe o lecție, lansând două rachete simultan atunci când a atacat Moskva. „Au străpuns apărarea antiaeriană și au reușit să scufunde ținta”, a declarat Turchinov.

Flota rusă „nu prea face mare lucru”

Atât pe uscat, cât și pe mare, „forțele rusești sunt mult mai vulnerabile decât credeau că sunt”, înainte de război, a declarat luna aceasta un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării, sub acoperirea anonimatului.

Nu numai că crucișătorul Moskva se află pe fundul Mării Negre, dar zile întregi de atacuri cu drone și rachete ucrainene asupra Insulei Șerpilor, ocupată de ruși, în mai și iunie, au avariat sau distrus mai multe nave de debarcare și de transport mai mici pe care rușii le andocaseră pe insula strategică aflată la 22 de mile de coasta de sud-vest a Ucrainei.

De asemenea, loviturile au scos din funcțiune mai multe sisteme moderne de apărare aeriană și sisteme radar, punând capăt, în esență, dominației Rusiei pe mare și în aer și readucând o bucată de teritoriu importantă sub controlul Kievului.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Bătălia pentru Insula Șerpilor a arătat că flota rusă nu a avut niciun răspuns la atacurile ucrainene, iar abandonarea insulei de către Rusia a făcut ca navele sale să fie și mai vulnerabile la atacurile ucrainene.

„Pierderea navelor amfibii rusești este, fără îndoială, mai importantă decât cea a (crucișătorului) Moskva”, a declarat Rob Lee, cercetător senior la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă, care monitorizează situația armatelor Rusiei și Ucrainei.

Pierderile împiedică abilitatea Rusiei de a deplasa trupe și echipamente în jurul Crimeei pe mare și i-au făcut pe ruși să ezite mai mult să folosească navele de debarcare moderne pe care le-a transferat de la flotele nordică și baltică, chiar înainte de război.

Reticența de a-și folosi efectiv navele ca forță de luptă înseamnă că flota a devenit practic neputincioasă și „nu a mai fost relevantă de câteva luni”, a declarat un al doilea oficial al Pentagonului pentru Politico.

Un diplomat occidental a confirmat cu această evaluare, declarând că „Flota rusă din Marea Neagră este nefuncțională și este folosită acum doar ca forță defensivă, cu lovituri ocazionale cu rachete de croazieră”.

Flota în sine – formată din corvete și fregate mici înarmate cu rachete, nave de asalt și șase submarine – are încă peste 30 de vase pe mare sau în port, dar eficacitatea și capacitatea lor de manevră au fost grav afectate după ce apărarea anti-aeriană de pe Moskva și protecția radar asigurată de pe Insula Șerpilor au fost eliminate.

Flota rusă „nu prea face mare lucru”, a declarat oficialul occidental. „Insula Șerpilor le-a oferit ceva mai multă flexibilitate, iar acum au rămas fără ea. Pierderea acesteia nu face decât să le reducă și mai mult capacitățile tactice”, a explicat oficialul.

Atacul din Crimeea

Regimentul de aviație al Flotei din Marea Neagră, cu sediul la baza aeriană Saki din Crimeea, a fost, de asemenea, lovit puternic în această lună.

Informațiile pe această temă au fost deseori contradictorii sau vagi, dar imaginile din satelit au sugerat că mai multe aeronave au fost lovite, în ciuda declarațiilor Rusiei care a negat pagubele.

Un atac aerian a eliminat aproximativ jumătate din avioanele regimentului, a declarat oficialul occidental pentru Politico, confirmând evaluările altor observatori.

De asemenea, un presupus atac cu dronă a lovit chiar sediul flotei din orașul portuar Sevastopol în iulie și apoi din nou săptămâna trecută.

Este neclar ce pagube au produs aceste atacuri, dar la nivel simbolic, ele au fost importante. Atacurile și publicitatea pe care au primit-o în Occident nu au trecut neobservate de Putin. Înlocuirea principalului amiral al Flotei Mării Negre a fost relatată pe larg de presa de stat rusă, o mișcare aproape nemaiauzită în regimul Putin.

Politico a observat că, după atacul din iulie asupra sediului central din Sevastopol, conducerea nu a părut să își schimbe procedurile operaționale, ceea ce a dus la un al doilea atac cu drone asupra clădirii, în august.

„Pregătirea slabă, aparenta neglijență și o atitudine generală lipsită de vigilență a Flotei Mării Negre au dus probabil la demiterea amiralului”, a explicat Kofman, expertul CNA. În general, liderii flotei „nu au reușit să se adapteze și au demonstrat deficiențele structurale ale flotei”, a mai spus expertul.

Problemele structurale observate în cazul Flotei de la Marea Neagră au fost întâlnite și în cazul forțelor terestre ale Rusiei.

Aceleași eșecuri au afectat efortul de război al Moscovei încă de la început, mai întâi când forțele de elită și unitățile de blindate grele au fost respinse în asaltul lor inițial spre Kiev, iar mai târziu când trupele au fost scoase din Buchea și Irpin, în nord, unde nu au reușit să își păstreze câștigurile inițiale.

Criptarea neglijentă a comunicațiilor a dus, de asemenea, la atacuri aproape constante asupra posturilor de comandă și control și a sediilor comandamentelor rusești, ceea ce a dus la moartea unor ofițeri de rang înalt, inclusiv a unor generali.

În ultimele săptămâni, analiștii militari au fost uimiți de insistența rușilor de a stoca muniție în depozite mari, nu departe de linia frontului, în care ucrainenii au tras cu rachete de precizie și obuze de artilerie furnizate de SUA.

Urmărește-ne pe Google News