Comentează“Nu mai da!”, strigă bărbatul culcat pe iarbă. Deasupra lui sunt doi jandarmi care se chinuie să-l imobilizeze. Unul încearcă să-i întoarcă la spate mâna omului. “Uite ce face!”, exclamă fetiţa turistului din Alba Iulia care a filmat scena imobilizării ratate. Martor ocular bărbatul îşi trimite copilul la mama lui şi continuă să filmeze.
Simte că e important ceea ce se petrece acolo şi că ceva e în neregulă cu modul în care acţionează jandarmii. În jur, pe aleile din parc, oamenii se opresc să privească. Nimeni nu intervine. Trecătorii se uită şi tac.
În zonă apare şi al treilea jandarm, care vine în ajutorul colegilor. Intervenţia continuă şi cu toţii sunt călare pe bărbatul care, aflat pe jos, începe să urle. Unul dintre jandarmi are ambele mâini strânse pe ceafa celui imobilizat. “Stai jos!”, îi strigă. “Linişteşte-te şi stai acolo, jos, ţi-am spus!”.
Femeia din grupul de jandarmi se ridică şi vorbeşte la telefon, preţ de 30 de secunde. Se uită în jur, se apropie de bărbatul imobilizat, se postează în faţa lui, scoate spray-ul paralizant de la spate şi aşteaptă. La un semn al colegului care stă pe spatele celui culcat la pământ, jandarmeriţa se apleacă şi pulverizează un jet de spray direct în faţa victimei.
Bărbatul se mai zbate, anemic, vreo jumătate de minut, timp în care jandarmul care-i stă în cârcă îl apasă pe cap cu putere, ca să-i ţină faţa la pământ. Când omul nu mai mişcă, jandarmii îi duc mâinile la spate şi le încătuşează. Post mortem.
Lucra ca spălător de vase la un hotel
Cel pe care jandarmii n-au reuşit să-l imobilizeze decât prin anihilare se numea Ioan Csapai şi avea 55 ani. Era divorţat, tată a doi copii. Se pensionase pe caz de boală şi lucra, cu jumătate de normă, ca spălător de vase în bucătăria unui hotel din Vatra Dornei.
În acea zi de vineri, 19 iulie 2019, Csapai s-a învoit la şefa lui pentru a merge să asculte muzică populară, la festivalul internaţional în aer liber care era organizat în oraş. Pe fundalul ultimelor minute de agonie din viaţa lui se aud acordurile unui taraf.
La un moment dat, în timp ce era în public, Csapai a fost abordat de doi jandarmi care i-au cerut să se legitimeze. “S-a speriat, nu se ştie de ce, el avea şi uşoare afecţiuni psihice, şi a luat-o la fugă”, spune Ioan Marocico, avocatul rudelor lui Ioan Csapai.
Patrula de jandarmi a plecat în urmărirea bărbatului care alerga spre hotelul unde era angajat. “Alerga şi striga pe stradă «Măriuţa! Măriuţa!». Era şefa lui, credea că-l poate salva”, povesteşte av. Marocico.
Jandarmii l-au placat în zona parcului şi nu l-au mai lăsat niciodată să se ridice de jos.
Primul raport: victima era pe moarte
După ce jandarmii au constatat că Csapai e inconştient, primul ajutor a fost acordat de un om din parc, care a venit cu o sticlă de apă, indicându-le celor din forţele de ordine să-l ude “oleacă, aşa, pe piept”.
Csapai a ajuns la spital în stop cardio-respirator şi a murit, în dimineața următoare. Primele concluzii ale legiştilor au fost că bărbatul suferise un infarctul entero-mezenteric, complicat de o peritonită generalizată.
Cu alte cuvinte, el era oricum foarte grav bolnav, iar faptul că a murit în timpul intervenţiei jandarmilor a fost doar o coincidenţă nefericită.
Familia lui Csapai a cerut o contraexpertiză la IML Iaşi. Finalizat în luna februarie a acestui an, raportul de expertiză medico-legală este semnat de o comisie din care fac parte trei medici.
Al doilea raport: folosirea spray-ului și presarea cu genunchii au condus la deces
Raportul de la IML Iaşi arată că între intervenţia jandarmilor şi decesul bărbatului există o legătură de cauzalitate.
“Moartea numitului Csapai Ioan a fost violentă”, se precizează în concluziile raportului de expertiză medico-legală.
Moartea “s-a datorat insuficienţei multiple de organe, infarct entero-mezenteric, consecinţa unei asfixii acute prin pulverizarea unui jet de gaz iritant-lacrimogen şi presarea victimei cu corpul şi genunchii în zona lombară, toate acestea ducând la stop cardio-respirator”.
Raport de expertiză medico-legală IML Iaşi
Legiştii din Iaşi mai precizează că “decesul a survenit ca urmare a pulverizări cu spray iritant-lacrimogent, de la o distanţă de 20-30 de cm de faţa victimei, fapt ce a determinat asfixia acută, urmată de stop-cardiorespirator”.
Turistul care a filmat în ziua de 19 iulie intervenţia jandarmilor a întrebat-o, indignat, pe cea care a dat cu spray: “Domnişoară, de ce aţi dat de la 10 centimetri, în faţă?”. Dar femeia nu i-a răspuns, s-a întors cu spatele în timp ce continua să mestece gumă.
Reporterii de la Vice au descoperit un Ghid de Intervenție Profesională al Jandarmeriei Române , unde se precizează că „distanța eficientă de folosire a pulverizatorului lacrimogen este de maximum trei metri, dar nu mai puțin de 1,5-2 metri”. Iar jandarmii sunt avertizaţi să nu pulverizeze substanța “direct în fața adversarului”.
Singura acuzată: jandarmeriţa care a dat cu spray
Familia lui Csapai a depus în vara lui 2019 o plângere penală, iar la Parchetul Militar Iași a fost deschis un dosar în care este cercetată intervenţia jandarmilor.
Singura inculpată, până acum, este Ana Maria Florescu, jandarmeriţa care a folosit spray-ul lacrimogen. Acuzată iniţial de purtare abuzivă şi de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, ea a fost plasată de procurori sub control judiciar.
În februarie, după finalizarea raportului de expertiză de la IML Iaşi, procurorii au extins urmărirea penală în cazul jandarmeriţei şi pentru infracţiunea de “loviri sau vătămări cauzatoare de moarte”.
La începutul lunii martie, avocaţii apărării au cerut ca ultimul raport de expertiză medico-legală să fie avizat şi de o comisie de la INML. Iar Parchetul Militar Iași a admis cererea şi a trimis raportul la Bucureşti.
Până acum, familia lui Csapai nu a mai primit nici o veste de la procurori. Avocatul Marocico vrea să solicite Parchetului schimbarea încadrării faptei din „lovituri cauzatoare de moarte” în “omor”.
Şi aşteaptă finalizarea acestui dosar, pentru ca procurorii să rezolve şi cealaltă plângere penală depusă de familie, prin care cere cercetarea şefului Detaşamentului de Jandarmi Vatra Dornei, colonelul Bogdan Cruceanu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizare a făptuitorului şi de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri.
Jandarmeriţa nu folosise un spray aflat în dotarea forţelor de ordine, ci unul neautorizat, pe care-l şi-l cumpărase ca să se apere de câini. Iar col. Bogdan Cruceanu “i-a ordonat în mod direct predarea spray-ului din dotare, sub pretextul că acela este spray-ul folosit de către ea pentru imobilizarea victimei, deşi cunoştea adevărul cu privire la spray-ul folosit”, se precizează în a doua plângere penală depusă de familia Csapai la Parchetul Militar Iaşi.
De ce a fost urmărit de jandarmi Ioan Csapai
Conform Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava în acea zi, de 19 iulie 2019, “un echipaj de jandarmerie a fost sesizat de o persoană cu privire la faptul că un bărbat a atins-o în mod indecent pe fiica sa, în vârstă de 12 ani. Bărbatul în cauză a fost identificat, iar la solicitarea patrulei de jandarmi de a se legitima a devenit recalcitrant și agresiv, jandarmii procedând la imobilizarea sa”.
Avocatul familiei Csapai susţine că a citit declaraţiile fetiţei şi că ea povesteşte că bărbatul a atins-o, în trecere fiind, însă doar în zona cotului. “El avea un defect de vedere, privea chiorâş. Şi s-a uitat la ea, iar fetiţa s-a speriat, s-a dus repede la părinţii care stăteau la o terasă şi a început să plângă: «M-a atins un bărbat». Iar părinţii au anunţat imediat jandarmii”, spune avocatul Marocico.
Jurnaliştii de la Vice au aflat de la autorităţile locale că Ioan Csapai ar fi fost vizat într-un dosar deschis “in rem” (n.r. – fapta există, dar nici o persoană n-a fost pusă sub acuzare), în septembrie 2018. Faptele cercetate s-ar fi întâmplat în iulie – august 2018 când, potrivit purtătorului de cuvânt al IJP Suceava, Csapai a fost prins în flagrant, sub un pod din Vatra Dornei, în timp ce întreţine relaţii sexuale cu un minor de 15 ani.
“Toate aceste acuzaţii sunt nişte făcături. Ei vor ca astfel să-şi acopere greşelile. Nu există acel dosar. Eu nu am văzut nici un document oficial în care să se susţină ceea ce autorităţile de acolo au împrăştiat în presă”, spune avocatul familiei Csapai.