ComenteazăEa a spus că, deşi s-au făcut progrese notabile în redresarea economică globală, guvernele s-au obișnuit să se împrumute, în timp ce „creşterea anemică” adaugă provocări suplimentare la gestionarea acestor datorii.
„Încă nu este momentul să sărbătorim. Când analizăm provocările care ne aşteaptă, cea mai mare este creşterea economică redusă şi datoria mare. Aici putem şi trebuie să facem mai mult”, a spus Georgieva.
În timp ce a lăudat eforturile băncilor centrale majore în combaterea inflaţiei, șefa FMI a subliniat că realizările nu au fost universale şi că unele economii continuă să se confrunte cu preţuri ridicate, ceea ce se adaugă la nemulţumirile sociale şi politice.
„Economiile mari au avut succes, s-au descurat bine, dar există şi regiuni unde inflaţia rămâne o problemă. Impactul preţurilor ridicate persistă şi face ca oameni din multe ţări să se simtă mai rău şi furioşi”, a spus ea.
Șefa FMI: Comerţul internaţional nu va mai fi „motorul de creştere” de altădată
Aceste comentarii vin în contextul în care miniştrii de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington DC, pentru reuniunile anuale din 2024 ale FMI şi ale Grupului Băncii Mondiale. Ei vor discuta teme precum perspectivele economice globale, eradicarea sărăciei şi tranziţia către energia verde.
Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că comerţul internaţional nu va mai fi „motorul de creştere” de altădată, evidenţiind proliferarea politicilor restrictive în multe economii.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus o serie de tarife punitive împotriva Chinei, acuzând Beijingul de practici comerciale neloiale.
„Ceea ce vedem în Statele Unite, dar şi în alte părţi, sunt presiuni din partea oamenilor care, pe bună dreptate, simt că globalizarea nu a funcţionat pentru ei. Locurile lor de muncă au dispărut, comunităţile lor nu au fost sprijinite, iar preocupările legate de securitate – în mare parte cauzate de pandemie şi de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – au dus priorităţile de securitate naţională în fruntea listei”, a precizat Georgieva.
FMI: Introducerea unor tarife afectează atât pe cei care le implementează, cât şi pe cei vizaţi
În plus, toate acestea creează un mediu de neîncredere, iar acum, economiile avansate, mai mult decât pieţele emergente, conduc la măsuri protecţioniste şi industrialiste, a continuat ea.
Georgieva a avertizat anterior împotriva unor astfel de restricţii, spunând, în iunie, că „dragostea” tot mai mare pentru restricții, precum tarifele, dăunează dezvoltării internaţionale.
Joi, ea şi-a reafirmat acest mesaj, insistând că măsurile comerciale „de răzbunare” pot afecta atât pe cei care le implementează, cât şi pe cei vizaţi.
„Sfatul nostru sunt să analizaţi cu atenţie costurile şi beneficiile, şi ce ar putea însemna pe termen mediu. Şi, desigur, ne facem partea noastră calculând costurile şi beneficiile şi arătând cine le suportă, pentru că tarifele sunt, de obicei, suportate de companiile şi consumatorii din ţara care le introduce”, a spus ea.
În aceeaşi zi, Georgieva a subliniat tensiunile geopolitice ca fiind unul dintre riscurile majore pentru stabilitatea financiară globală.
„Cu toţii suntem foarte îngrijoraţi de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu şi de potenţialul său de a destabiliza economiile regionale şi pieţele globale de petrol şi gaze”, a conchis șefa FMI.