Potrivit raportului de toamnă al FMI, economia țării va crește cu doar 1,9%, față de 2,8% estimat în primăvară.

Această revizuire vine după ce, în toamna anului trecut, FMI preconiza un avans de 3,8% pentru economia românească în 2024.

Reducerea prognozei reflectă incertitudinile economice actuale

De asemenea, inflația rămâne o preocupare majoră. FMI estimează o rată medie anuală de 5,3% pentru 2024, în scădere de la 10,4% în 2023. Se așteaptă totuși ca inflația să scadă semnificativ abia în 2025, ajungând la 3,6%.

Rata anuală a inflației la nivelul Uniunii Europene a înregistrat însă un nivel mai scăzut în luna precedentă. Cu toate acestea, România a fost țara cu cea mai mare inflație la nivelul întregului bloc comunitar, cu o rata anuală de 4,8%.

INS a confirmat această statistică, informând faptul că rata inflației din România a scăzut de la 5,1%, cât era în luna august, deși în decursul acelei luni, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3% iar serviciile cu 7,88%.

Deficitul de cont curent va depăși cu mult previziunile aterioare

În ceea ce privește deficitul de cont curent, FMI prevede o deteriorare la 7,5% din PIB în 2024, cu o ușoară îmbunătățire la 7% în 2025.

România este în procedură de deficit excesiv din martie 2020 și a agreat împreună cu Comisia Europeană că va ajunge la sub 3% din PIB până în 2024. Execuţia bugetară pe primele şase luni a consemnat însă un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2023.

Acest nivel are loc în contextul în care din septembrie s-au majorat pensiile, ceea ce va împovăra și mai mult bugetul de stat, iar în decembrie va fi cel mai mare deficit, prin acumularea facturilor pentru investițiile derulate de-a lungul anului.

Urmărește-ne pe Google News