Una dintre inițiativele cerute de Hahn presupune taxarea unui număr de peste 70.000 de companii europene cu venituri de peste 750 de milioane de euro pe an, scrie Financial Times.
Fondul de 750 de miliarde de euro include granturi de 500 de miliarde de euro și împrumuturi de 250 de miliarde. Cea mai mare parte a sumelor vor merge către Italia și Spania, țările cel mai greu lovite de pandemie.
România ar urma să primească 33 de miliarde de euro, dintre care 19 miliarde fonduri nerambursabile.
Se vor strânge 15-20 de miliarde de euro pe an
Hahn a spus că vrea ca până în 2027 să existe un flux stabil de resurse financiare la bugetul UE.
Anual, din aceste taxe se vor strânge 15-20 de miliarde de euro.
Potrivit ZF.ro, între companiile românești afectate de taxă ar putea fi Dacia, Petrom, Rompetrol Rafinare, Kaufland, Lidl, Mega Image, eMAG, Altex, Orange, Vodafone, Ford, Metro, Romgaz, Samsung Romania, Electrica, Hidroelectrica, Renault Technologie Roumanie, MOL, Dedeman, Selgros.
Singurele opțiuni în afara acestei taxe ar fi reducerea bugetului UE sau contribuții bugetare mai mari din partea fiecărei țări, ambele fiind opțiuni nepopulare.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene a cerut săptămâna trecută noi resurse interne ale UE pentru finanțarea planului de 750 de miliarde de euro.
Companiile vor plăti această taxă pentru a accesa piața europeană unică. Hahn a mai spus că această taxă nu va ținti anumite companii, dar că se încadrează în prioritățile europene politice, precum cele privind clima.
Fără uniune fiscală
De asemenea, el a negat că planul privind fondul de 750 de miliarde de euro reprezintă un „moment hamiltonian” pentru o viitoare uniune fiscală la nivel european. El se referă la Alexander Hamilton, secretarul Trezoreriei SUA din 1790, care a propus înființarea unei bănci centrale americane.
Opoziția frugalilor
Una dintre principalele bariere cu privire la fond este opoziția statelor frugale din UE, respectiv Austria, Olanda, Danemarca și Suedia. Acestea nu vor ca țările europene să primească granturi, ci împrumuturi.
Totuși, Hahn, care este austriac, spune că țările în cauză beneficiază în mod disproporționat de piața unică europenă, așa că ar trebui să sprijine propunerea.