Comentează- Cornel Ban este cercetător și doctor în economie, profesor doctor la Copenhagen Business School.
- Aurelian Giugăl este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală şi comunicare la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Are doctorat în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească și licență în Geografie.
Să începem cu metodologia. Ea este una simplă, de aritmetică de bază: se iau fondurile europene pe județ și se împart la populația totală a județului, pentru a face comparații ajustate, altfel comparăm mere (județe cu populație mică) cu pere (județe cu populație mare).
Prin fondurile europene se înțeleg banii din POR și POS și nu includ PNDL, subvenții agricole, AFIR. Sunt lucruri care țin de o minimă dezbatere informată.
Am considerat că a calcula banii europeni astfel oferă o imagine mult mai aproape de adevăr, județele fiind mult diferite ca populație. Calculele noastre sunt corecte.
O dezbatere pe tema neglijată a fondurilor europene
În analiza noastră am folosit următoarele date:
1. Contractele semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni pe ultimii ani, date disponibile la următorul link.
2. Populația județelor (2019), date disponibile pe INSSE Tempo online.
Ideea de bază de la care am pornit aceste calcule a fost una foarte simplă: să stârnim discuții plecând de la performanțele județene pe fonduri europene și de a contribui la o dezbatere informată pe acesta temă neglijată în perioada alegerilor. Calculele politice le-am exclus din start.
Administratorii județeni buni decid, nu partidele
Pe scurt, ilustrăm că:
Ideea răspândită conform căreia există anumite performanțe administrative în funcție de culoarea politică a unui consiliu județean trebuie chestionată.
Harta arată că sunt administratori buni pe tema fondurilor în PSD și în PNL, tot așa cum există administrație foarte slabă PSD și PNL.
Harta arată că acolo unde ai administratori județeni buni (spre exemplu, Cluj în perioada fostului guvern PSD), nu prea contează dacă guvernul național nu este de aceeași culoare când vine vorba de fondurile europene.
Ca oameni de științe sociale, aceste variații ni s-au părut a fi de natură să provoace dezbateri și cercetări viitoare legate de impactul acestor fonduri într-un moment în care România poate conta pe sume enorme de la UE în următorul exercițiu bugetar.
La nivel național însă, fondurile europene contractate în majoritatea județelor sunt mici, chiar rizibile în anumite județe, acestea neputând genera dezvoltare durabilă. Am crezut că trebuie să fie un subiect-cheie în dezbaterea din aceste alegeri.
Corolar la cele două, ideea că per total avem un stat slab, cele 20 de miliarde de euro, bani înșirați pe o durată de aproape șapte ani, fiind mici față de nevoi sau performanțele vecinilor.
Cum am ajuns la Bistrița-Năsăud
Să trecem la dezbaterea de etică a cercetării. Analiza a scos în evidență performanța neașteptată a unui județ periferic, precum Bistrița-Năsăud – BN (locul 3), un județ fără atuurile administrative ale Regiunii București-Ilfov (primul clasat la absorbție de fonduri europene) sau cele ale rezervației Delta Dunării (județul Tulcea, al doilea clasat la fonduri europene).
În științele sociale, aceste cazuri neașteptate, aceste anomalii sunt fascinante, analiza lor putând reliefa mecanisme cauzale slab înțelese, a căror elucidare poate avansa dezbaterea în mod constructiv.
Mai mult decât atât, a fost și o alegere de oportunitate să spunem câteva lucruri despre acest caz.
Niciunul dintre noi nu cunoaștem Tulcea și nu am avut deci nicio ipoteză legată de acest județ performant, în afară de cazul Deltei.
Regiunea București-Ilfov este un caz extrem, un outlier, ca regiune metropolitană cu rang de capitală.
Disclaimer pe Facebook
Așa că, în ordine, pe locul 3, a venit Bistrița-Năsăud, județ pe care Cornel Ban îl și știe, fiind de acolo. Cei de la Libertatea, care au redactat textul nostru, au pus un alt titlu, în care scoteau în evidență acest caz (titlul nostru fiind unul neutru).
La o postare în care prezenta articolul pe Facebook, Cornel Ban a dat un disclaimer pe pagina sa în care indica faptul că împreună cu alți nouă experți lucrează la strategia de dezvoltare a județului BN, în vederea indicării priorităților finanțabile în următorul exercițiu bugetar (termen ianuarie 2021, cu primele livrabile după alegeri, pentru integritate).
Acest disclaimer nu a ajuns însă și în text, ceea ce a suscitat suspiciunea că acest contract ar fi cauzat lauda pentru echipa de la Consiliul Județean al BN. Ieri, Libertatea a semnalat acest lucru.
Eroarea de procedură care nu schimbă nimic din concluziile articolului
Sunt două probleme aici: una de procedură și una de a susține cauzalitatea între analiză și contract.
Pe procedură, lucrurile sunt clare: colaboratorii unui cotidian trebuie să își treacă textele printr-un examen de integritate, care să nu dea naștere la nicio suspiciune, suflând și în celebrul iaurt.
Ei trebuie să menționeze în text, nu doar pe pagina lor de Facebook (cum a făcut Ban) că aprecierile legate de o entitate pentru care fac cercetare nu sunt legate de acea cercetare, ceea ce a fost pe fond cazul nostru.
Articolul, nu Libertatea, nu are de-a face cu strategia în chestiune; el ține de un interes academic al autorilor.
Nu avem experiență în presa cotidiană și nu ne-am dat seama că o astfel de remarcă trebuia însoțită în text de un disclaimer în care să spunem că acel contract are un obiect diferit de analiza noastră și că afirmația este una obiectivă, eventual indicând sursele din mass-media locale (de pildă, de pe site-urile publicațiilor Timponline sau Bistrițeanul am luat exemplul despre excelentul Spital Județean Bistrița și rolul CJ în finanțarea acestuia). Ne-am notat necesitatea acestor precizări în textele viitoare.
Sugestii pentru presă
Este aici și ocazia unei sugestii pentru presa cotidiană. Este un fapt de psihologie cognitivă că regulile clare comunicate începătorilor mai ales (ambii suntem nou-veniți în presa cotidiană) sunt necesare pentru a atinge această stare de autoevaluare la sânge.
Ar fi bine ca aceste reguli să fie transmise ageamiilor în ale jurnalismului înainte de a se expune public la costurile de reputație care vin cu aceste omisiuni oneste.
Altfel până și cele mai integre persoane pot deveni victime acestor omisiuni. Experiența noastră în acest sens a fost una extrem de neplăcut-demotivantă. Mai multe proceduri formale sunt deci necesare.
Legat de cauzalitate pe dosarul de integritate, acuzele se bazează pe un material prost cercetat și conspirativ generat într-o parte a presei bistrițene în care cu greu poți găsi altceva decât materiale de promovare a PNL.
În acel material se sugerează că CJ-ul lăudat a încredințat netransparent și necompetitiv lui Cornel Ban însuși 19.500 de euro pentru strategia de dezvoltare a județului și că acest contract ar fi motivat laudele aduse echipei pe fonduri europene a președintelui CJ.
În treacăt fie spus, materialul de la Bistrița introduce o confuzie când arată că BN e pe locul 5 la fonduri europene pe baza acelor date cu care am lucrat și noi, dar fără a ajusta la populație.
Jurnalista de acolo compara mere cu pere, ca și cum micuțul județ Bistrița-Năsăud are populație egală cu mult mai populatul județ Cluj. Dar să trecem. Politizată sau nu, presa are dreptul să pună întrebări legate de banul public.
O atribuire publică, competitivă și legală
Iată însă faptele și cifrele reci:
1. Contractul a fost atribuit legal și competitiv. A fost invitație trimisă de CJ BN la trei firme. Contractul a fost atribuit PFA-ului danez al lui Cornel Ban (a cărui expertiză validată internațional pe politici de dezvoltare se poate vedea pe Google Scholar).
2. Ban nu primește suma de 19.500 de euro, ci o fracțiune din ea (3.900 de euro pe 5 luni de muncă). Strategia nu este făcută de el singur, ci de încă 9 experți subcontractați, a căror plată (1.100 de euro de persoană brut x 9=10.000 de euro). Sondajul prevăzut în contract va fi de cel puțin 3.000 de euro. Bugetul cu diurna, transportul și contabilitatea mai ia aproape 2.000 de euro. Din ce rămâne, fiscul danez ia și el 22 la sută. Pe estimarea de început de contract, Cornel Ban PFA rămâne la sfârșit cu mai puțin de 3.900 de euro pe o muncă întinsă pe 5 luni. Pe scurt, fiecare om implicat lucrează cu prețuri mici în raport cu cât se plătește această muncă în Danermarca (pentru Ban) și în România pentru cei 9 experți: 200 de euro pe lună pentru fiecare expert din România și 740 de euro pe lună pentru Ban, adică a cincea parte din salariul său lunar net (fără a mai adăuga sporurile de cercetare primite de el pentru performanță în cercetare). De adăugat aici că la Ban, pe lângă grosul cercetării din raport, se adaugă munca de coordonare și administrare.
Vorbim deci de prețuri mai mult decât rezonabile în branșă, mai ales când e vorba de volume mari de muncă, pregătirea celor implicați și miza mare a strategiei: cum poate ieși județul din spirala subdezvoltării economice și sociale, din degradarea continuă a mediului și patrimoniului, din capcana veniturilor mici, contând extensiv pe masivele fonduri europene disponibile.
Vorbim de sute de pagini cu analize statistice și de teren și de un sondaj al populației. De analiza comparată internațională, în câteva limbi, comparând experiența județelor de succes din Europa Centrală și Iberia, nu de descrieri inutile pe sute de pagini de maculatură.
De legat analiza de finanțarea existentă prin fondurile europene din noul exercițiu bugetar comunitar. Cât de rezonabil este să insinuezi că cineva independent financiar, unul care, împreună cu echipa sa, lucrează la prețuri modeste pe această strategie, poate fi plătit să laude o echipă de consiliu județean a cărei performanță este statistic confirmată de datele statului român?
De ce este așa de ciudat să ai un interes intelectual sau, pur și simplu, să vrei să dai ceva util și de calitate comunității din care a plecat și de care ești legat?
Date și gândire conspiraționistă
S-a sugerat că aprecierea legată de performanța CJ pe fonduri europene și folosirea acestor resurse pentru spital, infrastructură, școli este imprecisă. Este greșit și de rea credință să afirmi așa ceva.
Nu avem spațiu să intrăm în detalii, dar să luăm cazul Spitalului Județean de Urgență și transformarea remarcabilă a sa prin fonduri europene. Căutați în presa locală (Bistriteanul, TimpOnline ziardebistrita Rasunetul etc.), dacă aveți îndoieli în cea natională sau din alte județe, și veti vedea că fiecare afirmație făcută de noi în Libertatea poate fi amplu probată.
Numai în anul 2018, aproape 30 de medici au fost încadrați la SJU și au fost cazuri de medici care s-au întors din Franța ca să lucreze acolo atrași de condițiile create de zecile de milioane de euro investite.
Putem continua cu drumuri, școli etc., dar nu este spațiu și bănuim că oricum datele nu rezistă la o confruntare scurtă cu gândirea conspirativă și/sau proasta socializare cu gândirea analitică sau măcar cu lanțurile cauzale simple.
Nu e normală o raportare nihilistă la administrația românească în bloc
Sumarizând, ar fi bine să fie reguli mai explicite pentru colaboratorii din presă, altfel experiența poate fi demotivantă și frustrantă.
Dincolo de acest aspect de procedură, speranța noastră este că dezbaterile din timpul campaniei pentru alegerile locale vor fi animate de efortul de a produce dovezi statistice precum și analize calitative nepărtinitoare, pentru că trebuie să existe un minim de fapte obiective, pentru a nu degenera ca sferă publică.
Dar mai credem și că o anumită apreciere a unor performanțe administrative, precum cele surprinse de noi, acelea care sunt în administrația românească, trebuie să devină și ea parte a unei conversații publice mature.
Este absurd să negi fapte statistice. Este absurd să nu ajustezi cifre la numărul de locuitori.
Critici informat, dar este aberant să supui unei critici nihiliste și nediferențiate administrația românească în bloc, ignorând zonele de excelență de la care se poate învăța ceva.