Proiectul Legii salarizării, publicat de Ministerul Muncii: Cum se calculează salariile de bază în sectorul bugetar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Muncii a actualizat proiectul Legii salarizării pentru sectorul bugetar, publicând forma revizuită a documentului pe site-ul oficial vineri, 17 iulie 2026, după o nouă rundă de negocieri între partide, la Palatul Cotroceni. Proiectul prevede că toate drepturile salariale ale personalului remunerat din fonduri publice vor fi exclusiv cele stabilite de această lege, fără posibilitatea de a fi negociate sau majorate prin alte acorduri sau contracte de muncă.
Cuprins:
- Ministerul Muncii a publicat forma actualizată a proiectului Legii salarizării
- Noua formă a proiectului îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR
- Domeniul de aplicare și reglementări ale proiectului pentru noua lege a salarizării
- Cum se vor stabili principiile salarizării în sectorul public
- Regulile în funcție de care se vor determina gradațiile și vechimea în muncă
- Care sunt regulile privind gradațiile de vechime
- Calculul salariilor de bază și al indemnizațiilor
Ministerul Muncii a publicat forma actualizată a proiectului Legii salarizării
Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată, vineri, pe site-ul Ministerului Muncii. În textul proiectului se precizează că, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, drepturile salariale ale personalului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de textul legislativ. Drepturile salariale în plată nu vor putea, în nicio situație, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit legii.
De asemenea, prin contractele colective de muncă, acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin actualei legi.
Instituția menționează că, în urma medierii Administrației Prezidențiale și ca urmare a acordului politic semnat de partidele politice proeuropene, Ministerul Muncii a organizat o consultare publică prin 14 reuniuni cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative. În urma acestor consultări, proiectul a fost revizuit pentru a include o parte din observațiile primite.
Noua formă a proiectului îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR
Varianta actuală a proiectului îndeplinește condițiile Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului de Finanțe, respectând traiectoria fiscal-bugetară a României. Proiectul a fost prezentat și predat partidelor politice semnatare ale acordului inițial în cursul zilei de vineri, pentru analiză și pentru demararea procedurii parlamentare de adoptare. În urmă cu doar câteva zile, Ilie Bolojan explica de ce trebuie să adopte Parlamentul noul proiect pentru Legea salarizării și spune câți bani risca să piardă România din PNRR.
Ministerul Muncii își va menține rolul de secretariat tehnic, continuând să ofere clarificări și informații de specialitate privind conținutul și fundamentarea prevederilor, se mai arată în comunicatul emis vineri.
Eventualele propuneri de modificare sau amendamente vor fi formulate și discutate în cadrul consultărilor cu partidele politice și prin mecanismele parlamentare, în conformitate cu procesul legislativ. Documentele pot fi consultate pe pagina Ministerului Muncii.
Domeniul de aplicare și reglementări ale proiectului pentru noua lege a salarizării
Dispozițiile legii se aplică personalului din autorități și instituții publice, respectiv Parlamentul, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unitățile teritoriale și autoritățile administrației publice locale. De asemenea, sunt vizate alte autorități publice, autorități administrative autonome și instituțiile din subordinea acestora finanțate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.
Prevederile se aplică și personalului din instituții finanțate din venituri proprii și subvenții, instituții finanțate integral din venituri proprii, persoanelor angajate în temeiul unui contract altul decât cel individual de muncă și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică. În categoria personalului din sectorul bugetar intră personalul încadrat pe bază de contract individual de muncă, personalul care ocupă funcții de demnitate publică numite sau alese, personalul asimilat acestora, magistrații și personalul cu statute speciale, inclusiv funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special.
Dispozițiile nu se aplică personalului din Banca Națională a României și nici misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor culturale românești atunci când contractează persoane fizice de pe plan local sau persoane nesalariate din cadrul acestor reprezentanțe, în limitele bugetului aprobat.
Cum se vor stabili principiile salarizării în sectorul public
Proiectul de lege introduce un raport fix de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar. Sunt stabilite mai multe principii fundamentale pentru salarizare, printre care se numără legalitatea, nediscriminarea, transparența și sustenabilitatea financiară.
Practic, sistemul de salarizare are la bază o serie de principii specifice. Principiul legalității prevede că drepturile se stabilesc prin norme juridice de forța legii, între limitele prevăzute de textul legislativ. Principiul nediscriminării și cel al egalității urmăresc eliminarea diferențelor și asigurarea de salarii egale pentru muncă de valoare egală, la activități și vechimi similare.
[embeddoc url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/proiect-lege-mmftss-16-07.pdf"]
Sunt incluse, de asemenea, principiul adaptării salarizării în străinătate la condițiile de reprezentare locală, principiul stimulării performanței pentru recompensarea rezultatelor profesionale și principiul ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în funcție de complexitatea activității. Mecanismul mai are la bază principiul transparenței pentru asigurarea predictibilității, principiul publicității veniturilor și principiul sustenabilității financiare, care obligă la respectarea plafoanelor anuale stabilite în strategia fiscal-bugetară.
Regulile în funcție de care se vor determina gradațiile și vechimea în muncă
Structura include 12 grade salariale, fiecărui grad corespunzându-i un interval de coeficienți. Cuantumul valorii de referință se propune în comun de către Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cu avizul Consiliului Fiscal, în primul semestru al fiecărui an pentru anul următor. Valoarea se stabilește anual prin hotărâre a Guvernului, după consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, cu încadrarea în plafoanele de cheltuieli.
Care sunt regulile privind gradațiile de vechime
Fiecărei funcții și fiecărui grad sau treaptă profesională îi corespund 6 gradații corelate cu vechimea în muncă. Excepție fac funcțiile de demnitate publică, funcțiile de conducere, înalții funcționari publici, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul penitenciar, categorii care au gradația inclusă în salariul de bază sau indemnizație. Coeficienții din anexele I-VIII pentru funcțiile de execuție sunt stabiliți la gradația 0.
Tranșele de vechime și cotele procentuale de majorare aplicate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condițiilor sunt clar definite. Gradația 0 se aplică pentru o vechime de până la 3 ani. Gradația 1 corespunde perioadei de la 3 ani la 5 ani și aduce o majorare de 7,5%. Gradația 2 se acordă de la 5 ani la 10 ani, prin majorarea salariului de bază cu 5%.
Gradația 3 este aplicabilă de la 10 ani la 15 ani și presupune o majorare de 5% a salariului de bază aflat în plată. Gradația 4 se atribuie pentru o vechime de la 15 ani la 20 de ani, cu o creștere de 2,5%. Gradația 5 se acordă persoanelor cu o vechime de peste 20 de ani și se determină prin majorarea salariului avut cu o cotă procentuală de 2,5%.
Gradația obținută se acordă începând cu prima zi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile de vechime. Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a acestor majorări, corespunzător gradației deținute. La calcularea și acordarea gradației, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate din afara sectorului bugetar.
Calculul salariilor de bază și al indemnizațiilor
Stabilirea salariului de bază se face corespunzător funcției pe care s-a efectuat încadrarea, nefiind permisă asimilarea cu salariul corespunzător altei funcții, cu excepția cazurilor prevăzute expres. Coeficienții de salarizare pentru funcțiile din cele 7 familii ocupaționale, pentru instituțiile din venituri proprii și pentru funcțiile de demnitate publică sunt prevăzuți în anexele I - IX ale proiectului. Diferențierea se realizează prin coeficienți cuprinși între 1,00 și 8,00, iar salariile se calculează prin înmulțirea acestora cu valoarea de referință, cu rotunjire în favoarea salariatului.
Salariile pentru funcțiile de execuție se diferențiază pe funcții, grade sau trepte profesionale și pe cele 6 gradații de vechime. În cazul funcțiilor de conducere, gradația de vechime la nivel maxim este deja inclusă în salariul de bază. Pentru funcțiile cu grad managerial I și II, salariul este stabilit de conducătorul instituției în raport cu responsabilitatea și complexitatea deciziilor.
Dacă salariul calculat pentru un program normal de 8 ore este mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, angajatul va primi o sumă egală cu salariul minim brut. Pentru programe de lucru mai mici de 8 ore, suma se calculează proporțional cu numărul mediu de ore lunar.
Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa IX cu valoarea de referință. Perioada de exercitare a acestor funcții constituie vechime în muncă și în specialitate, iar gradele salariale aferente sunt exceptate de la regulile generale ale structurii de grade. De asemenea, instituțiile pot include în statele de funcții unele poziții specifice altor domenii bugetare, dacă sunt necesare activității.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
