În total, aparatul de represiune folosit de Maduro conține opt tipuri de grupări, potrivit site-ului InSight Crime: militanți civili armați, care poartă uniforme și sunt antrenați de armată; Garda Națională Bolivariană (GNB); Poliția Națională Bolivariană (PNB); Forțele Naționale Bolivariene (PNB); Consilierii militari cubanezi ai lui Maduro; „olectivos”, organizații paramilitare pro-guvernamentale care își desfășoară acțiunea în toată Venezuela; Forțele Armate Revoluționare ale Columbiei (FARC); Armata Eliberatoare a Columbiei.
Pe lângă grupările menționate anterior, trebuie amintite și forțele speciale ale poliției venezuelene, care sunt acuzate că, în doar trei zile, au comis cel puțin 30 de crime și au arestat 700 de oameni, toate victimele fiind împotriva regimului lui Nicolas Maduro.
Forțele speciale au fost numite ”Patrulele Morții”. Acestea acționează de obicei noaptea, când intră în casele oamenilor care își arată nemulțumirea față de Nicolas Maduro și fac arestări. Cei care se opun pot fi bătuți sau chiar uciși, fără a ține cont că în jur se află și alți oameni.
Maduro se află într-o dispută cu președintele Parlamentului, Juan Guaido, care s-a autoproclamat, pe 24 ianuarie, președinte interimar al Venezuelei, la trei săptămâni după ce a fost ales președinte al Parlamentului venezuelean. Declarația lui a fost salutată de o mulțime de protestatari, dar și de lideri mondiali, printre care și Donald Trump.
„Jur să îmi asum oficial competenţele executivului naţional ca preşedinte în exerciţiu al Venezuelei pentru a ajunge (…) la un guvern de tranziţie şi pentru a obţine alegeri libere”, a spus Juan Guaido de la tribună.
Situația a devenit tensionată în țară după anunțul său. Zeci de mii de venezueleni au ieșit pe străzi, iar șapte persoane și-au pierdut viața în confruntările cu forțele de ordine care îl susțin în continuare pe Nicolas Maduro.
CITEȘTE ȘI: VIDEO-CORESPONDENŢĂ | „România din Antarctica”. Ce caută trei români la Polul Sud
FOTO: EPA