Violeta Alexandru, ministră a muncii în intervalul noiembrie 2019 – decembrie 2020, a afirmat în timpul mandatului guvernamental că „Inspecția Muncii ar trebui desființată și reînființată cu o altă organigramă”.

Fosta demnitară din partea PNL în guvernele conduse de Ludovic Orban, în prezent deputată în Parlamentul României, a vorbit pentru Libertatea despre problemele pe care consideră că le are instituția de control menționată, precum și despre motivele pentru care n-a reușit s-o reformeze în urmă cu patru ani. 

„Vehicul pentru completarea veniturilor prin șpăgi”

„Evaluarea mea – pe care tocmai am terminat-o – cu privire la Inspecţia Muncii îmi arată că această instituţie nu poate fi reformată prin decizii punctuale. Trebuie desfiinţată şi reînfiinţată cu o altă organigramă şi cu organizarea de concursuri pentru posturile-cheie. Am încercat o serie de schimbări. Nu merge. Păcat de cei care muncesc în această instituţie”, spunea Violeta Alexandru, în octombrie 2020, în plină pandemie. 

Întrebată, la patru ani distanță de la această declarație, care este în opinia sa cea mai mare problemă a Inspecției Muncii, Violeta Alexandru vorbește despre „blazarea celor competenți în fața prea multor angajați care văd în această instituție importantă a statului român un vehicul pentru obținerea de influență, de statut în comunitățile din care provin, pentru completarea veniturilor prin șpăgi și pentru executarea ordinelor de protejare a unor firme conectate prin legături nevăzute cu șefii județeni ai partidelor”. 

„Am întâlnit și inspectori cu o carieră impecabilă”

Fosta ministră susține că după preluarea mandatului guvernamental a început „o analiză în profunzime” a Inspecției Muncii, dar odată cu venirea pandemiei s-a trecut brusc la gestionarea efectelor pandemiei, „inclusiv la mobilizarea inspectorilor să meargă să popularizeze măsurile de protecție și ulterior să verifice respectarea lor”. 

„Vă reamintesc că anul 2020 a fost aproape tot despre pandemie. Chiar și în aceste condiții, am văzut cât de blazați sunt și unii chiar agresivi (aceia care au conexiuni politice și ți le aruncă în față) atunci când îi scoți din birouri și îi pui să facă teren fără «să le iasă ceva», ca să o spun pe românește. Am întâlnit și inspectori cu o carieră impecabilă. M-am concentrat pe ce am văzut că nu mergea, de fapt, nu doar pe ceea ce am văzut eu, ci și pe ceea ce îmi semnalau constant patronatele și sindicatele”, susține fosta ministră. 

Violeta Alexandru spune că una dintre solicitările transmise șefilor județeni ai ITM a fost să ia mai în serios sesizările anonime. „Unii, ca să nu spună că nu au făcut nimic, puseseră o cutie la intrare unde ar fi trebuit să se strângă sesizările anonime, dar nu am certitudinea că le tratau cu atenție. Ar fi trebuit verificați, dar în pandemie, urgențele erau zilnice cu privire la situația angajaților și a angajatorilor și a trebuit să prioritizez pentru a gestiona tot ministerul cu toate serviciile lui, în toate domeniile pe care le acoperea. Aceasta ar fi fost una dintre prioritățile mele după pandemie”, susține Violeta Alexandru.  

Violeta Alexandru. Foto: Hepta

Repartizarea aleatorie a dosarelor, rămasă în aer

O altă problemă identificată în mandatul său, explică fosta ministră, a fost legată de procedura de repartizare a activităților de inspecție, pe care ar fi vrut să o implementeze pe modelul instanțelor, adică repartizarea să se facă aleatoriu. 

„Intenția mea era să fac un program-pilot în 3-5 județe și, în funcție de constatările pe care le-aș fi evaluat după câteva luni, să normez acest mod de management al lucrărilor de control. Pandemia mi-a stabilit alte priorități, în condițiile în care chiar parte din inspectori declaraseră că sunt afectați de Covid și au intrat în carantină sau concediu”, a mai punctat fosta ministră.

Violeta Alexandru spune că în perioada în care a fost ministră le-a transmis inspectorilor că nu trebuie să se teamă, cu ea în funcție, de nicio presiune, că nu o interesează ce partid simpatizează și evaluează rezultatele. 

„Discursul meu era clar și comportamentul meu în consecință. Cei cărora mă adresam (cu puține excepții) știau însă că datorează totul unui șef de partid sau filială județeană și probabil că s-au mai abținut cât am fost la minister, dar și-au reluat obiceiul de a asculta comenzi politice în legătură cu firmele controlate imediat după ce am plecat din funcție”, declară Violeta Alexandru, care a anunțat la finalul lunii august 2024 înscrierea în USR. 

„Inspecția Muncii nu își pune problema să facă și prevenție”

Fosta ministră a Muncii spune că intenționa să adapteze Inspecția Muncii la noile dezvoltări și tendințe de pe piața muncii, pentru că nici oamenii, nici procedurile de control nu erau adaptate realității. 

„Inspecția Muncii nu își pune problema să facă și prevenție. Pare că te așteaptă după colț, se bucură să penalizeze chiar și firmele unde se vede că nu a existat intenție de a încălca legea. Maxim ce fac inspectorii care își asumă să vadă acest lucru este să dea o sancțiune mai blândă. Este o instituție de control, dar totuși, satisfacția nu trebuie să vină din faptul că firma se închide copleșită de controale, ci că ea se conformează (în acest labirint legislativ în care trebuie să supraviețuiască o firmă) legii, rămâne un contribuabil în picioare, corect și plătitor de taxe”, explică fostul demnitar.

Violeta Alexandru a mai declarat pentru Libertatea că după pandemie urma să se discute și să fie redimensionată organigrama Inspecției Muncii pentru a prioritiza zonele cu un număr mare de angajați și sesizări pentru că „se vedea că resursele nu sunt corelate peste tot bine în raport cu nevoile”. 

„Mandatul meu s-a încheiat când pandemia nici nu se încheiase. Astfel de măsuri radicale, și eram dispusă chiar la unele și mai severe pentru a reda credibilitatea instituției, nu se pot lua în perioade de urgență/alertă”, a mai spus fosta ministră.

Inspectori temători sau superficiali

„ITM nu are competențele pe care lumea crede că le are”, „Noi avem proceduri și niște norme pe care trebuie să le respectăm pentru că altfel putem să fim acuzați de abuz în serviciu”, spunea recent șefa ITM Timiș, Ileana Mogoșanu, pentru Libertatea.

Fosta ministră a muncii Violeta Alexandru susține că „în general, nu legea îi împiedică pe unii inspectori de muncă să identifice abuzuri sau nereguli, ci chiar modul lor de a se raporta la activitatea de control”. 

„Mulți inspectori nu fac și nu doresc să facă niciun efort în a înțelege cultura organizațională a firmei pe care o controlează. Pun legea în aplicare în sensul în care, dacă acolo nu scrie un detaliu (care oricum nu se scrie în lege), interpretează că nu trebuie să facă, și nu că, de fapt, nu le este interzis să facă dacă este corectă metoda în contextul unui control, necesară pentru aflarea adevărului. Se rezumă la verificat hârtii, proceduri, cifre și închid raportul în termeni cât mai siguri pentru ei ca să nu fie dați în judecată”, a explicat Violeta Alexandru.

Potrivit fostei ministre, inspectorii de muncă se gândesc că „orice demers mai sofisticat îi expune la contestații” și, „nelucrând într-un mediu care să le dea încredere că pot mai mult și mai bine, se rezumă la ce e strict obligatoriu de verificat, făcând un raport în care își asumă cât mai puțin, unul care să nu lase loc de interpretare sau contestare”.

„O lege nu îți va spune niciodată în detaliu cum să investighezi. Nici măcar un regulament intern nu poate anticipa (și nici nu e bine să se facă o listă cu toate metodele de verificare/documentare) toate situațiile potențial întâlnite în teren. Nu știi ce apare la fața locului, astfel că vor spune că, nefiind în lista metodelor de investigare, nu au cum să se uite la respectivul aspect. Adevărul este că, de multe ori, dacă șeful le dă de înțeles inspectorilor că nu e bine să facă tot posibilul ca să afle adevărul, aceștia se conformează. De ce se conformează? Pentru păstrarea locului de muncă”, a mai declarat Violeta Alexandru pentru Libertatea.

Ce pot solicita angajații în timpul controalelor

Fosta ministră mai spune că angajații nu trebuie să se împiedice în rigiditatea inspectorilor de muncă în momentul în care consideră că sunt lucruri pe care inspectorul trebuie să le știe. 

„Dacă (n.r. – inspectorul) are informații despre o încălcare a legii, nu o poate ține ascunsă. Dacă nu are, atunci trebuie luat act fără influențarea angajatului în vreun fel. Oamenii trebuie să aibă încredere că nu sunt folosiți într-un conflict și că ITM nu este o unealtă pentru alte interese. De aceea spun că cea mai importantă este credibilitatea Inspecției Muncii și a inspectoratelor teritoriale de muncă, iar credibilitatea se construiește în timp cu angajați integri și competenți”, a mai explicat Violeta Alexandru, pentru Libertatea. 

Politiciana spune că nu poate pleca „de la premisa că angajatorul (în general) îi vrea răul angajatului”. 

„Am discutat mult pe această temă cu angajați și angajatori și rămân la aceeași părere. Sunt angajați care nu s-au simțit bine într-o firmă, cultura organizațională nu a fost compatibilă cu ei și ca atare au schimbat locul de muncă și mi-au spus că au făcut o alegere bună. Sunt angajatori care regretă că nu au fost mai apropiați de unii angajați. Sunt atâția angajați (inclusiv cei pe care îi întrebam dacă ar intra în sistemul public pentru a imprima un mod de lucru profesionist, axat pe criterii de performanță) care mi-au spus că se simt bine la firma la care lucrează, au rezultate după multă muncă, dar și beneficii și un mediu prielnic pentru a avansa, în mod corect, în carieră, în companie. Sunt mii de aspecte în viața de zi cu zi a unei firme”, a insistat fosta ministră.

Procedura în cazurile în care inspectorii au rude în firmele controlate

Controalele de la Atos Timișoara, firmă implicată într-un scandal după ce o angajată s-a sinucis, au scos la iveală că soțul șefei ITM Timiș, Ileana Mogoșanu, lucrează în compania verificată. Mogoșanu a declarat pentru Libertatea că nu a fost în control, nu a făcut repartizarea inspectorilor și nu s-a aflat în niciun moment în conflict de interese. Fosta ministră a Muncii a explicat pentru Libertatea cum ar trebui gestionate astfel de situații. 

„Nu se trimit în control inspectori care au membri ai familiei în firma controlată. Sub nicio formă. Credibilitatea inspectoratelor teritoriale de muncă este foarte importantă, așa cum am subliniat. Se construiește greu, ține de oameni, de conduită, de profesionalismul lor. Se pierde ușor, deci trebuie avută o grijă permanentă. Dincolo de obligațiile legale de declarare a intereselor sau averii, șefii IM (n.r. – Inspecției Muncii) trebuie să fie preocupați să prevină două fenomene larg cunoscute în acest domeniu: mica/marea corupție și conflictele de interese. Este un domeniu din tot sistemul public încadrat în zona de risc”, a mai declarat Violeta Alexandru pentru Libertatea. 

Fosta ministră a Muncii mai spune că, „așa cum e legislația în România, dacă un angajat se află în conflict de interese, el trebuie să anunțe superiorii”. 

„Dacă aceștia (n.r. – șefii) nu țin cont de acest aspect, atunci ei devin responsabili pentru încălcarea legislației privind conflictele de interese, dar cei care au primii responsabilități sunt chiar cei vizați, care trebuie să declare (nu doar în declarații, ci oricând apare o situație potențial generatoare de conflict de interese/incompatibilități). 

De principiu, dincolo de ceea ce are de făcut Agenția Națională de Integritate, dacă tot se completează declarații de avere și de interese, nu îi oprește nimeni pe șefi să se asigure, atunci când repartizează sarcinile de control, că nu există conflicte de interese. Asupra Inspectoratului Teritorial de Muncă nu trebuie să planeze nicio suspiciune atunci când se află într-o acțiune de control”, a mai spus Violeta Alexandru pentru Libertatea. 

Foto: Agerpres

 
 

Urmărește-ne pe Google News