Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei”, acuzați de trafic de minori, obţin daune din partea statului. „Privarea nedreaptă de libertate a produs suferințe de natură morală”, spun judecătorii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După 10 luni de arest preventiv şi 10 ani de anchete şi procese finalizate cu o achitare definitivă, foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” cer acum despăgubiri în valoare totală de peste 12 milioane de euro. Pe rolul instanţelor din Ialomiţa şi Bucureşti sunt 9 dosare în care foştii acuzaţi de trafic de minori se judecă cu statul român. Până acum, Curtea de Apel Bucureşti le-a dat câştig de cauză în 4 dosare. Deciziile nu sunt definitive.
Cuprins:
- Operaţiunea „Europa” şi 181 de copii traficaţi, identificaţi de DIICOT
- Judecătorii spun că DIICOT „nu a adus nicio probă directă”
- Foştii inculpaţi reclamă acum „privarea nedreaptă de libertate”
- Decizii CCR şi ÎCCJ care îi ajută pe cei din „dosarul Ţăndărei”
- Ce daune le-a acordat Curtea de Apel Bucureşti
„Dosarul Ţăndărei” a devenit cel mai răsunător eşec al justiţiei din România, după achitarea în grup a membrilor unei rețele de trafic de persoane din Ţăndărei, „pe care Europol a considerat-o ca fiind una dintre cele mai mari din Europa”, potrivit Raportului Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane în 2020.
Operaţiunea „Europa” şi 181 de copii traficaţi, identificaţi de DIICOT
În anchetarea acestui caz, investigatorii români au cooperat cu autorităţile judiciare britanice. Operaţiunea s-a numit „Europa”, iar după doi ani de anchetă, în aprilie 2010, DIICOT anunţa destructurarea grupului infracţional organizat. La descinderile din Ţăndărei au participat peste 500 de poliţişti, jandarmi şi forţe speciale, dar şi poliţişti din Marea Britanie şi de la Europol.
Au fost identificate 181 de victime ale traficanţilor, copii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani, potrivit DIICOT. Victimele erau recrutate „din mediul comunităţilor rrome sărace sau cu handicap fizic”, apoi traficanţii „le treceau fraudulos frontiera spre Marea Britanie, unde le exploatau, obligându-le să cerşească sau să comită infracţiuni stradale”.
În iulie 2010, DIICOT a trimis în judecată 26 de inculpaţi, acuzaţi de trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracţional organizat şi deţinerea fără drept de arme de foc. Procurorii ceruseră în avans strămutarea procesului, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Harghita.
Judecătorii spun că DIICOT „nu a adus nicio probă directă”
Până în ianuarie 2013, când Curtea de Apel Târgu Mureş a decis că procesul poate începe, dosarul a făcut ping-pong între DIICOT şi Tribunalul Harghita, care le cerea procurorilor să refacă rechizitoriul.
Apoi, judecata pe fond a durat şase ani. Durata mare a procesului a fost determinată „de numărul mare al inculpaţilor şi al martorilor, de neprezentarea acestora la termenele de judecată, de lipsa apărătorilor inculpaţilor şi de formularea de către aceştia a unor cereri de amânare, precum şi de administrarea unui vast probatoriu”, a explicat, printr-un comunicat de presă, Curtea de Apel Târgu Mureş.
Judecătorii au criticat „modul deficitar în care a fost întocmit rechizitoriul” de către DIICOT şi au spus că asta l-a obligat pe judecătorul de la Tribunalul Harghita să facă munca procurorilor, adică să identifice şi să audieze, pentru prima oară, în sala de judecată, „presupuse victime ale traficului de minori”.
În februarie 2019, Tribunalul Harghita i-a achitat pe inculpaţi, din lipsă de probe, pentru trafic de minori şi spălare de bani şi a constatat că, pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, intervenise prescripţia faptei.
DIICOT a atacat decizia, dar în decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureş a decis achitarea definitivă a inculpaţilor, pentru că „faptele reţinute de parchet nu există”. „Este greu de înțeles cum anchetatori aparținând structurii DIICOT - Structura Centrală nu au reușit să adune informații pertinente, utile și care să dovedească în concret și fără echivoc cum au ajuns acei minori identificați de autoritățile britanice în Anglia”, notează judecătorii, în motivarea deciziei de achitare.
Magistraţii mai spun că DIICOT „nu a adus nicio probă directă din care să rezulte în mod indubitabil activitatea presupus infracțională a acestor inculpați. Organele de urmărire penală s-au bazat în susținerea acuzațiilor pe probe indirecte, de genul «am auzit din presă», «am auzit discutându-se în localitate», «am auzit vorbindu-se la restaurant», «unii ziceau că», probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atât mai mult cu cât acuzele aduse sunt foarte grave”.
Foştii inculpaţi reclamă acum „privarea nedreaptă de libertate”
La câteva luni după ce au primit decizia de achitare, 21 dintre cei 26 de inculpaţi au cerut, la Tribunalul Ialomiţa, ca statul român să le plătească despăgubiri:
● câte 500.000 de euro - daune morale, „pentru privarea nelegală de libertate ca urmare a arestului preventiv”;
● câte 50.000 de euro - daune materiale reprezentând cheltuielile pe care le-au avut cu procesul ce a durat aproape 10 ani.
Unul dintre inculpaţi solicită 1.000.000 de euro daune morale, iar astfel cuantumul total al despăgubirilor se ridică la 12.050.000 de euro.
Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” reclamă că, în cazul lor, a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie de către DIICOT, care le-a divulgat identitatea, dar şi de către preşedintele Tribunalului Harghita, care a permis la proces ca ei să fie filmaţi în boxa arestaților, „fără a li se solicita expres consimţământul”.
Ei mai reclamă că „timp de aproape 10 ani, presa și televiziunea din România au adus o ingerinţă drepturilor lor, prin articole şi reportaje, consecinţa fiind că inculpații din dosarul penal, dar şi familiile acestora au fost percepuţi în oraşul natal ca traficanţi de minori, fapt ce a avut un impact negativ semnificativ asupra demnităţii lor”.
Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” vor despăgubiri de la statul român şi pentru „privarea nedreaptă de libertate, prin arestarea preventivă pentru o perioadă de 10 luni”, dar şi pentru că au suportat „condiţii de detenţie inumane”.
Pe rolul Tribunalului Ialomiţa au ajuns 9 dosare, în care se cer despăgubiri pentru 21 de foşti inculpaţi. Unul dintre ei a decedat în 2015, în timpul procesului, iar alţi trei - în 2020 şi 2021, dar moştenitorii cer acum, în numele lor, daune de la statul român.
Decizii CCR şi ÎCCJ care îi ajută pe cei din „dosarul Ţăndărei”
Rând pe rând, Tribunalul Ialomiţa a respins cererile ca inadmisibile, motivând că „prin hotărârea de achitare definitivă nu s-a constatat nelegalitatea măsurilor preventive”, iar foştii inculpaţi nu au depus, aşa cum cerea legea, documente din care să rezulte că au fost privaţi de libertate în mod nelegal.
Reclamanţii au atacat decizia tribunalului. Şi, înainte ca dosarele să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti, legea a fost amendată de CCR, prin Decizia 136/03.03.2021 ce stabilea că e neconstituţională „soluţia legislativă care exclude dreptul la repararea pagubei, în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluţionat prin clasare sau achitare”.
În ianuarie 2023, şi completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ÎCCJ a decis că „în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, (...), soluţia de achitare (...) este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate”.
Aceste decizii au schimbat soarta cererilor formulate de foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei”: în patru dintre cauze, Curtea de Apel Bucureşti a decis că ei trebuie să primească daune, patru dosare au fost trimise la Tribunalul Ialomiţa pentru rejudecare, iar în unul, judecata a fost suspendată, pentru că reclamanţii încă nu au adus anumite documente, cerute de instanţă.
Ce daune le-a acordat Curtea de Apel Bucureşti
În cele patru dosare soluţionate favorabil, Curtea de Apel Bucureşti a acordat daune morale pentru 5 foşti inculpaţi din „dosarul Ţăndărei” şi pentru moştenitorul unuia care a decedat, între timp.
Din cele 500.000 de euro solicitate, judecătorii au tăiat două zerouri şi, invocând cuantumul daunelor acordate de CEDO în cauze similare, au decis că statul român trebuie să le plătească reclamanţilor câte 25.000 de lei.
Un singur fost inculpat a mai primit, în plus, 5.000 de lei, „daune morale pentru condiţiile suferite de acesta în spaţiile de detenţie”, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, „începând cu data de 08.02.2011 şi până la data achitării integrale a acesteia”, dar şi 13.774 de lei, „cheltuieli de judecată efectuate în cursul procesului penal”.
„Privarea nedreaptă de libertate timp de 10 luni, imposibilitatea de a vedea membrii familiei şi de a-şi desfășura în condiţii normale viaţa privată, traiul într-un loc de detenție, ce presupune acceptarea unor condiții şi restricții, au produs reclamantului frustrări şi suferințe de natură morală”, notează judecătorii, în motivarea uneia dintre decizii.
Aceleaşi „suferințe de natură morală” sunt invocate şi în motivările celorlalte complete de judecată.
Deciziile Curţii de Apel Bucureşti nu sunt definitive, iar în trei dintre cazuri, unde motivarea a fost redactată, statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, dar şi reclamanţii au făcut deja recurs.
Dosarele au ajuns la ÎCCJ, unde se află încă în procedură de filtru şi nu au primit încă un prim termen de judecată.
Andan09 21.05.2024, 19:39
Oooo!... pai au iesit mai bine decat olimpicii romani ca acolo premiile sunt doar de 4000 euro, daca nu ma insel... deci asa e mai eficient decat sa inveti carte... bravo Romania, felicitari!
zorrozabal 21.05.2024, 19:45
Statul mafiot-cum zicea regretatul Vadim Tudor!Și când te gândești la privilegiile polițiștilor(oare de sa fie ei pensionați la...50 de ani?)și ale„magistraților”,chiar ca il regreți pe Ceaușescu!Când Basescu(pe atunci președinte),a fost intrebat daca e in regula ca șefii din poliție sa aiba și firme de paza(au dat și lege prin care obliga firmele sa iși angajeze paznici, sau sa apeleze la serviciile firmelor de paza)-a fost foarte iritat și a...sarit peste raspuns!
Mitica_Cornel 21.05.2024, 19:57
Totusi, nu ar fi cazul sa existe si o lege de responsabilitate a procurorilor, judecatorilor, politistilor etc? Si de altfel al fiecarui angajat al statului. Toti isi bat jos de meserie, nu stiu daca intetionat sau nu, iar noi prostimea ne apucam sa platim pentru greselile lor. Suntem tara in care nimeni nu raspunde pentru nimica: pacineti arsi in spitale - nici un vinovat, bebelusi arsi in maternitate - nici un vinovat, accidente mortale - mortul este de vina, imprumuturi luate aiurea - nici un vinovat, rezultate catastrofale la BAC - nici un vinovat, si lista poate continua la nesfarsit.
tomitan 21.05.2024, 20:05
Incă o dovadă că justitia română este coruptă si nu functionează.Asa că cine să emită mandat de arestare pe numele premierului israelian si sa-l acuze de genocid? O judrcatoare care vine dintr-un sistrm profund corupt ,asa cum este doamna Moțoc? Doamna Moțoc ar fi trebuit sa emită mandat de arestare impotriva ministrului de justitie din România si a CSM ului ptr trafic de persoane ,participare activa prin acordarea de protectie crimei organizate.Vrea dovezi? Uite ,doar sa citeasca articolul si a strans deja dovezi. PS.O rușine de justitie, niste majordomi corupti puși in slujba serviciilor si politicului, acestia sunt magistratii români.Facultatea de Drept in România af fi trebuit sa fie pusa pe lista neagra a FBI si Interpol, un incubator de corupti asta a devenit
unfake 21.05.2024, 20:25
"Judecatorii" au impartit dreptatea cu mainile amandoua : au pedepsit DIICOT-ul si au premiat infractorii. Munca pe rupte... sa mai zicem ca nu-si merita privilegiile.