ComenteazăTotul a început în februarie 2021, după ce senatorii și deputații au adoptat legea care a eliminat indemnizația pentru limită de vârstă către foștii parlamentari.
Începând cu 2015, statutul deputaților și senatorilor prevedea că foștii parlamentari ieșiți la pensie aveau dreptul la o indemnizație specială. Pentru a se calcula suma, legiuitorii stabiliseră ca numărul lunilor de mandat să fie înmulțit cu 0,55% din indemnizația brută lunară primită de un parlamentar. Suma nu putea depăși o indemnizație brută lunară aflată în plată.
La momentul eliminării pensiilor speciale, peste 800 de foști senatori și deputați beneficiau de indemnizație. Aproximativ 1 milion de euro pe lună, potrivit datelor furnizate de cele două Camere la solicitarea G4Media.
Un parlamentar cu un ciclu complet de 4 ani încasa 5.741 de lei, iar unul cu trei mandate complete ajungea până la 14.827 de lei lunar, potrivit sursei citate.
După promulgarea legii privind eliminarea acestor indemnizații, sute de foști parlamentari, între care nume celebre, cum este cel al fostului premier Adrian Năstase, au dat în judecată Parlamentul României.
251 de procese, primele verdicte
Libertatea a solicitat celor două Camere să precizeze în ce stadiu se află aceste procese.
- „Senatul României are calitatea de pârât în 68 de dosare care au ca obiect anularea Ordinelor Secretarului General al Senatului României de încetare a plății indemnizației pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.”. Potrivit aceluiași răspuns, există pronunțată o singură sentință nedefinitivă, de respingere a solicitării privind încasarea pensiei speciale, atacată între timp cu recurs.
- La Camera Deputaților, potrivit răspunsului primit de ziar de la instituție, sunt înregistrate 183 de cauze. Dintre ele, în 5 dosare s-au pronunțat hotărâri de respingere a cererilor privind încasarea pensiilor speciale, acestea fiind, de asemenea, nedefinitive.
În total, 251 de spețe, dintre care 5 la Camera Deputaților și una la Senat au primit deja un verdict în primă instanță. Dosarul în care sunt implicați senatori ar putea fi unul comun cu mai mulți deputați, fiind contabilizat și la Cameră. Cert este că foștii parlamentari au pierdut deocamdată pe toată linia și așteaptă verdictul instanțelor superioare.
Parlamentul nu a furnizat numele foștilor aleși care au primit deja verdicte, invocând protecția datelor cu caracter personal.
Ping-pong cu dosarele foștilor aleși în instanțele României
Alte câteva sute de foști parlamentari așteaptă în continuare primele soluții. Dosarele se judecă cu dificultate pentru că instanțele din toată țara nu au avut un punct comun în privința cui trebuie să le soluționeze: tribunalele sau curțile de apel?
Asta deși Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit încă din luna octombrie anul trecut că acestea trebuie soluționate de către tribunale.
Registraturile instanțelor au început să înregistreze primele cereri din partea foștilor parlamentari în primăvara anului trecut după ce, la finalul lunii februarie 2021, secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților au emis ordinele privind sistarea îndemnizațiilor și au respins plângerile titularilor.
Cei mai mulți dintre foștii deputați și senatori s-au reunit în dosare comune și s-au adresat tribunalelor, cerând anularea ordinelor și repunerea în plată a indemnizațiilor.
- Cei mai mulți dintre foștii parlamentari sunt apărați în instanță de Zamfirescu Racoți Vasile & Partners. Reprezentanții firmei de avocatură nu au dorit să facă comentarii referitoare la dosarele privind pensiile speciale.
Rând pe rând, tribunalele din toată țara și-au declinat competența, înaintând dosarele pentru soluționare curților de apel. Judecătorii de aici, în schimb, au invocat că, de fapt, dosarele trebuie soluționate de tribunale.
Fiind ivit conflict de competențe între judecători, dosarele au fost înaintate Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). 40 de astfel de dosare au ajuns până în prezent la Curtea Supremă. Primele decizii au început să apară în luna octombrie.
Pe 26 octombrie, ÎCCJ a stabilit, în dosarul fostului senator Florin Cârciumaru, că aceste dosare sunt de competența tribunalului. Ulterior, Curtea Supremă a adoptat decizii similare și în alte dosare.
Cu toate acestea, nu s-a ajuns la o practică unitară, iar în țară încă mai sunt instanțe care nu țin cont de deciziile ÎCCJ. Pe 17 ianuarie, spre exemplu, Tribunalul Buzău și-a declinat competența în dosarul fostului deputat Valeriu Alecu, instanța invocând că este de competența Curții de Apel Ploiești.
Pierd pe toată linia
Libertatea a identificat pe portalul instanțelor de judecată patru dosare privind pensiile speciale a 14 foști deputați și senatori, care au fost soluționate însă de instanțe de grad diferit.
În trei dintre dosare, hotărârile au fost pronunțate de curți de apel, în timp ce unul singur a fost soluționat de tribunal. În toate cele patru cazuri, foștii parlamentari au pierdut procesele.
Singurul dosar soluționat de tribunal, așa cum a stabilit Înalta Curte, a fost în Maramureș, unde 11 foști parlamentari au pierdut procesul pe 6 decembrie.
Cei 11 foști parlamentari cărora instanța le-a respins cererea privind anularea ordinului de sistare a pensiei speciale și repunerea în plată sunt foștii senatori Teodor Ardelean (PUNR), Gheorghe Bîrlea (PDL) și foștii deputați Boni Gyongyke (UDMR), Angela Buciu (PRM), Vasile Berci (PNȚCD), Ștefan Buciuță (minorități), Petru Godja (PDSR și PSD), Ioan Hoban (PNL), Istvan Bonis (UDMR), Luca Ștefănoiu (PRM), Teodor Lupuți (PD). Aceștia pot contesta decizia instanței în termen de 30 de zile de la comunicare.
În celelalte trei procese pierdute de foștii parlamentari, hotărârile au fost luate de Curțile de Apel din Timișoara, Pitești și Oradea.
- Fostul deputat Király András-György (UDMR) a pierdut procesul la Curtea de Apel Timișoara pe 4 octombrie. El a contestat deja decizia, dosarul fiind înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost stabilit un prim termen pentru 4 aprilie 2022.
- La Pitești, fostul deputat Marin Jugravu (PDSR) a pierdut procesul pe 3 decembrie. Hotărârea a fost contestată de fostul parlamentar.
- La Oradea, judecătorii au soluționat dosarul fostului senator Alexandru Kereskeni pe 22 octombrie. Judecătorii au respins cererea fostului parlamentar, care a și contestat decizia, recursul urmând a se judeca la ÎCCJ pe 25 mai.
Cum au motivat judecătorii: Nu este o obligație fără de sfârșit a statului
Libertatea a consultat trei dintre hotărârile instanțelor privind revocarea pensiilor speciale.
Argumentele instanțelor au același numitor comun, și anume că legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării acestor indemnizații, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare.
„Faptul că acestei prestații a statului, materializată prin indemnizația pentru limită de vârstă a parlamentarului, nu i se opune contribuția asiguratului la fondul din care este acordat acest drept, precum și caracterul succesiv al acestei prestații, dobândirea dreptului la indemnizație nu poate fi considerată o obligație fără de sfârșit a statului”, se arată în motivarea Curții de Apel Oradea.
La rândul lor, judecătorii Curții de Apel Timișoara au invocat în dosarul fostului deputat Király András-György deciziile Curții Constituționale, care, la rândul ei, a stabilit că statul, prin legiuitor, are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.
De ce pensiile speciale ale parlamentarilor nu pot fi asemănate cu ale magistraților
La Curtea de Apel Pitești, fostul deputat Mihail Jugravu a pledat în fața judecătorilor pentru anularea ordinului prin care i-a fost revocată indemnizația, dând exemplul pensiei speciale a magistraților. Argumentul său nu a fost agreat de instanță, care l-a considerat neîntemeiat.
„O carieră profesională se formează și se dezvoltă distinct de alegerile pe care le face corpul electoral la un moment dat, iar sub acest aspect este opțiunea legiuitorului să stabilească diverse categorii de indemnizații”, au motivat judecătorii.
Instanța a apreciat că emiterea ordinului de sistare a pensiilor speciale pentru parlamentari a fost în acord cu prevederile legale, subliniind că indemnizația pentru limită de vârstă nu este un „bun” și că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acesteia, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestei indemnizații.
Trebuie precizat că statul are o amplă marjă de apreciere cu privire la reglementarea domeniului legislației sociale și scopul legitim al raționalizării cheltuielilor publice.
Motivarea Curții de Apel Pitești:
Instanța a exemplificat și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat și tot acesta poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.
Foto: Agerpres