Cei doi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA sub acuzația de instigare la șantaj, fiind acuzați că au încurajat un coleg să-i trimită mesaje de ameninţare jurnalistei Emilia Şercan.

Emilia Șercan a scris pe 17 aprilie 2019, într-o postare pe Facebook, că a anunțat poliția după ce a primit un mesaj de amenințare cu moartea.

Jurnalista a spus atunci că a primit aceste amenințări după ce a publicat informații despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliție. Între timp, Guvernul decis desființarea celor două școli doctorale din cadrul instituției pentru că „au creat prejudicii de imagine”.

În cazul celui care a ameninţat-o pe jurnalistă, procurorii DNA au disjuns cauza, întrucât bărbatul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Astfel, Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector la Academia de Poliție, au fost condamnați luni, de Curtea de Apel București, la câte 3 ani de închisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Curtea de Apel București a mai decis ca cei doi să-i plătească jurnalistei 80.000 de lei cu titlul de daune morale.

„Condamnă pe inculpatul IACOB ADRIAN la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 47 C.pen. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin. 1 C.pen în baza art.67 alin. 1 Cp interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g, k Cp pe o perioadă de 3 ani. În baza art. 65 alin.. (…) Condamnă pe inculpatul MARCOCI PETRICĂ-MIHAIL la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru instigare la săvârșirea infracțiunii de șantaj”, se arată în minuta ședinței.

Cei doi au fost condamnați să muncească în folosul comunității fie la ALBAB (instituția din cadrul Primăriei București care se ocupă de curățenia din parcuri și lacuri), fie la Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.

Istoricul plagiatelor de la Academia de Poliţie

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost pus sub acuzare în 2016 de către Parchetul general pentru că și-a plagiat lucrarea de doctorat în Științe Juridice susținută în 2012 la Academia de Poliției.
Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), a rămas, în martie 2021, fără titlul de doctor după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit că a plagiat în lucrarea de doctorat susținută în 2012.
Fostul rector, Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, rămâne fără titlul de doctor după ce în 2019 s-a confirmat că a plagiat lucrarea de doctorat.
David Nicolae Ungureanu, numit pe 4 martie 2021 rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, a plagiat în ambele teze de doctorat care i-au adus titlurile de doctor în Științe militare și în Drept.
Liviu Pop, fost ministru al Educației, nu a mai primit, în 2018, titlul de doctor al Colegiului Naţional de Afaceri Interne de la Academia de Poliţie, după ce jurnalista Emilia Şercan a prezentat elemente care arată că un procent de 25% din lucrare ar conţine similitudini.
În 2018, șeful Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru a fost acuzat de plagierea masivă a tezei sale de doctorat. Cel puțin 140 din totalul de 294 de pagini ale tezei ar fi reproduse din volume semnate de chestorul Costică Voicu, fost șef al Poliției Române și fost rector al Academiei de Poliție.
Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române, este acuzat că a plagiat cel puțin 157 de pagini dintre cele 345 ale tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010 la Academia de Poliție
Gabriel Oprea, el însuși conducător de doctorate plagiate, a fost prins cu o lucrare de doctorat plagiată, iar titlul de doctor i-a fost retras.