ComenteazăEl a vorbit vineri seară, la dezbaterea pe tema termoficării din Capitală organizată de Buletin de București, despre ce a distrus fosta Regie și despre cum compania municipală care a preluat activitatea de distribuție a căldurii și apei calde ar putea avea aceeași soartă.
„Cu cât calitatea serviciului scade, cu atât cei care vor folosi sistemul sunt cei care sunt buni platnici. În momentul în care părăsesc sistemul, să zicem că sistemul nu mai vinde 100 de gCal, vinde 80 de gCal. Pierderea asta constantă pe care o are anual sistemul se va împărți, deci, pe mai puține gCal. Asta înseamnă că costurile fixe raportate pe unitate de produs sunt mai mari”, a explicat Mateiță.
Iar dacă aceste costuri sunt mai mari, pentru a le acoperi, compania crește tarifele pentru cetățeni, ceea ce va duce inevitabil la alți bucureșteni care vor opta pentru centrală proprie.
Alți nemulțumiți vor ieși din sistem, întotdeauna cei care au posibilități. Și încet-încet vor rămâne cei care nu au posibilități, cei care întârzie facturile la plată. Și pe măsură ce ies, nu vor mai fi consumatori într-un grup compact, vor fi doi aici și doi la zece kilometri. Deci și pierderile pe teren vor fi mai mari. Practic, asta este spirala colapsului.
Florin Mateiță, Rominsolv:
„Juridicul și financiarul au fost la pământ dintotdeauna”
Mateiță a mai spus că sistemul juridic și financiar al fostei Regii, așa cum au fost ele construite, au fost „la pământ în toată istoria RADET-ului”. În anii 90, RADET trebuia să plătească facturile pentru energie termică în cel mult două săptămâni, pe când banii de la asociațiile de proprietari veneau în 30 de zile.
A fost nevoie să aibă o singură dată penalități pentru ca apoi să le adune lună de lună.
„La un moment dat, s-au născut penalităţi de întârziere între RADET și ELCEN. Acele penalităţi au fost plătite înaintea facturilor curente. Ceea ce înseamnă că au rămas facturi neplătite. Acele facturi neplătite au generat alte penalităţi și tot așa”, a spus el.
70% din rețeaua primară, mai veche de 25 de ani
Peste 1,2 milioane de locuitori ai Capitalei sunt conectați la sistemul public de termoficare, 565.000 de apartamente și peste 5.000 de instituții publice și agenți economici.
Bucureștiul are cel mai mare sistem de termoficare din România, constituind 43% din totalul național. Aproximativ 90% din totalul energiei livrate este reprezentat de consumul populației. Sistemul are 954 de kilometri de conducte primare și alți 2.963 de kilometri de rețele termice secundare. Sunt 1.012 puncte termice, 47 de centrale termice de cartier și o centrală termică mai mare în zona Casei Presei.
Situația este însă dezastruoasă. Aproape 70% din rețeaua primară este mai veche de 25 de ani, anual regia înregistrează pierderi masive și au loc avarii repetate pe conductele termice, zile întregi anumite cartiere neavând nici apă caldă, nici căldură în plină iarnă.
RADET, ELCEN și datoriile
RADET a intrat oficial în faliment în urma unei decizii definitive date în noiembrie de Curtea de Apel București. Instanța a respins apelurile făcute în proces și a menținut decizia din aprilie 2019 a Tribunalului București, prin care a fost declarat falimentul regiei.
RADET are datorii de 3,8 miliarde de lei către ELCEN.
Cele două entități sunt legate ombilical una de alta: ELCEN produce apa caldă și căldura, iar RADET, respectiv acum Termoenergetica, le furnizează mai departe către locuitorii din București.
Datoriile au fost acumulate din cauză că Bucureștiul are unul dintre cele mai mici prețuri din țară la gigacalorie, de 163 de lei. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătească cetățenii, costul real de producție este de 400 de lei. Diferența ar fi trebuit să o plătească Primăria, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Termoenergetica va repeta istoria
Primarul Capitalei Gabriela Firea a dizolvat o companie municipală și a făcut alte două noi care să preia activitatea RADET, după faliment. Termoenergetica a preluat serviciul de distribuție a energiei termice de la 1 decembrie 2019.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a atras de atunci atenția că noua societate ar putea avea aceeași soartă ca RADET, pentru că nu are capital, iar rețeaua nu este modernizată.
Acesta a spus, într-un interviu pentru Agerpres, că primăria trebuie să înceapă un program intensiv de înlocuire a țevilor.
Acest lucru ar putea fi realizat cu ”mai puţine panseluţe, mai puţine concerte, mai puţini bani aruncaţi pe vouchere de biciclete şi pe alte lucruri”.