Autorităţile libaneze au confirmat că exploziile din portul din Beirut, care s-au produs în seara de marţi, 4 august, au fost cauzate de cele 2.750 de tone de nitrat de amoniu, depozitate în port.
Deși nu au spus oficial, cel mai probabil se referă la încărcătura navei Rhosus, care în 2013, când era sub pavilion al Republicii Moldova, a fost arestată în portul libanez.
Potrivit fostului căpitan al navei Rhosus, Boris Prokoşev, citat de Adevărul, nava aparţinea unor ciprioţi, însă în 2013 a fost preluată de cetăţeanul rus Igor Greciuşkin, care l-a angajat pe Boris Prokoşev în acel an.
Potrivit sursei citate, Prokoşev a subliniat că nu era foarte entuziasmat de nouă ofertă de muncă, pentru că e foarte dificil să lucrezi pe o asemenea navă, având o greutate imensă şi fiind şi destul de veche. Fostul căpitan mărturiseşte că a urcat pe navă în timp ce aceasta se afla în Turcia şi când deja avea la bord cele 2.750 tone de nitrat de amoniu, ridicate din portul Batumi, Georgia, şi care trebuiau transportate în Mozambic.
Tot atunci, Boris Prokoşev a observat că se schimbă echipajul navei, iar mai târziu a aflat că acesta a plecat pentru că nu fusese plătit de luni bune.
“Proprietarul navei a primit un milion de dolari pentru a transporta nitratul de amoniu în Mozambic”
Fostul căpitan al navei Rhosus susţine că proprietarul navei a primit un milion de dolari doar pentru a transporta nitratul de amoniu în Mozambic, însă acesta nu şi-a onorat obligaţiile financiare faţă de echipaj.
Din Turcia, nava a acostat în Pireu, Grecia, iar de acolo urma să ajungă în Mozambic, însă Igor Greciuşkin, proprietarul navei, i-a cerut căpitanului să treacă prin Beirut pentru a ridica o încărcătură suplimentară.
Când a ajuns în Beirut, căpitanul l-a anunţat pe proprietarul navei că nu acceptă să ia marfa la bordul vasului pe motiv că era vorba despre tehnică grea şi exista riscul ca nava să se scufunde.
Cei doi au avut un schimb dur de replici, iar în cele din urmă proprietarul Greciuşkin i-a solicitat căpitanului Prokoşev să aducă nava în Larnaca, Cipru. Însă, în acel moment, nava a fost arestată de autorităţile libaneze din cauză că nu fuseseră plătite taxele portuare.
Au vândut petrolul de la bordul navei pentru a angaja avocat
Conform Adevărul, o mare parte a echipajului a reuşit să părăsească nava, însă patru membri, printre care căpitanul, nu au avut dreptul să plece de pe navă. Prin urmare, cei patru au petrecut 11 luni în portul din Beirut, la bordul navei, de care aveau grijă să o menţină într-o stare tehnică satisfăcătoare, pentru ca vasul să nu se scufunde.
“Îi scriam în fiecare lună lui Putin. Îi scriam că situaţia în care ne aflăm e mai dificilă decât a deţinuţilor. Deţinutul ştie când va ieşi la libertate, iar noi nu ştiam când vom fi eliberaţi. În răspuns ne venea următoarele: cererea dumneavoastră a fost transmisă la MAE”, a spus fostul căpitanul, dezamăgit că autorităţile ruse nu au întreprins măsuri pentru a-i elibera, citat de Adevărul.
Fostul căpitan al navei Rhosus a mărturisit că membrii echipajului a fost nevoiți să vândă petrolul de la bordul vasului pentru a angaja un avocat, care să-i reprezinte în instanţele libaneze, în speranţa că vor fi eliberaţi.
În cele din urmă, după 11 luni petrecute la bordul navei, în Beirut, instanţa i-a eliberat și pe cei patru membri ai echipajului.
Autoritățile libaneze au dus nitratul de amoniu într-un depozit din port. Nava s-a scufundat în 2017
Imediat ce echipajul a părăsit nava, autorităţile libaneze au dus nitratul de amoniu într-un depozit din port, iar nava Rhosus s-a scufundat în 2017, după ce a fost abandonată încă în 2014.
Fostul căpitan al navei Rhosus spune că pentru explozia din Beirut se fac vinovate autorităţile libaneze, care au preferat să aresteze nava şi să aştepte până li se vor plăti taxele portuare, în loc să aleagă să scape mai repede de navă prin a permite echipajului să plece.
Potrivit fostului căpitan, proprietarul navei a preferat să abandoneze vasul, deși ar fi putut încasa 350.000 de dolari dacă o ducea la fier uzat. În plus, nici cei din Mozambic şi nici proprietarul navei nu au revendicat încărcătura acesteia. Practic, nitratul de amoniu rămăsese al nimănui. Cu toate acestea, autorităţile libaneze au decis să-l depoziteze, în loc să-l utilizeze sau să-l distrugă.
Cum s-a produs explozia
Potrivit agenţiei de presă rusă TASS cu referire la surse din organele de forţă libaneze, exploziile s-au produs în momentul în care muncitorii sudau nişte breşe pe care le avea depozitul, în care se aflau cele 2.750 de tone de nitrat de amoniu, în încercarea autorităţilor de a se asigura că materialele explozibile nu vor putea fi sustrase de răufăcători. Scânteiele de la procesul de sudare ar fi ajuns peste nitratul de amoniu, care în cele din urmă a luat foc şi a produs deflagraţiile.
Peste 100 de morți și 4.000 de răniți au fost înregistrați după exploziile din Beirut. Oficialii portuari au fost plasați în arest la domiciliu.