Potrivit rechizitoriului DNA întocmit în noiembrie 2019, la momentul trimiterii în judecată, fostul ministru Gabriel Sandu „ar fi pretins şi primit de la doi oameni de afaceri suma de 2.196.035 euro pentru a face demersurile necesare ca firmele acestora să încheie un contract de închiriere licenţe Microsoft cu Guvernul României”, fapte comise în 2009.

Anchetatorii au stabilit și cum ar fi avut loc infracțiunea de spălare de bani.

„La solicitarea inculpatului Sandu Gabriel, în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive, suma respectivă de 2.196.035 euro ar fi fost transferată în contul unei societăți comerciale controlate de acesta. În perioada 24 august 2010-13 noiembrie 2015, în scopul de a disimula originea ilicită a banilor primiți în condițiile descrise mai sus, inculpatul Sandu Gabriel ar fi dispus transferul acestora, prin intermediul unor companii cipriote, în conturile a două societăți din România”, a precizat DNA în noiembrie 2019.

Prin acest mecanism, au susținut anchetatorii, Gabriel Sandu a încercat „să creeze aparența că suma respectivă ar reprezenta de fapt o investiție pe teritoriul României a companiilor din Cipru”.

Cum a scăpat Gabriel Sandu

Pe 26 mai, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe.

Ulterior, pe 25 octombrie, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.

Aceste decizii vor afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau de acuzaţii ca urmare a prescrierii faptelor.

Urmărește-ne pe Google News