Fostul ministru Nicolae Bănicioiu, achitat pentru luare de mită, pe motiv că „fapta nu există”. Decizia ÎCCJ nu este definitivă

ÎCCJ a anunţat, vineri, încetarea procesului penal în privinţa lui Nicolae Bănicioiu, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Aceeaşi decizie a fost luată şi pentru Cătălina Alexandra Furtună, judecată în acelaşi dosar pentru complicitate la trafic de influenţă. 

Instanţa a mai decis confiscarea de la Nicolae Bănicioiu a sumelor de 895.127,91 de lei, reprezentând  dividende aferente anului 2013, distribuite de Hemos Med SRL, şi 396.994,21 de lei, reprezentând  dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Disan Ortomed SRL, bani primiţi  de inculpat în schimbul traficării influenţei în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014.

Totodată, menţine măsurile asigurătorii dispuse faţă de inculpatul Bănicioiu Nicolae în dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, menţinute anterior în cauză prin încheierea din 14.06.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122,12 lei.

De asemenea, magistraţii au mai decis cu unanimitate să menţină măsurile asigurătorii dispuse faţă de Nicolae Bănicioiu, limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122,12 lei.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

Decizia, luată cu majoritate de voturi

Completul de judecată a decis cu majoritate achitarea lui Bănicioiu pentru luare de mită, constatând că fapta nu există. Aceeaşi hotărâre a fost luată şi în cazul Cătălinei Alexandra Furtună. Instanţa a mai stabilit ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse faţă de femeie.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. 

ÎCCJ a precizat că a existat şi o opinie separată, în sensul condamnării lui Nicolae Bănicioiu pentru luare de mită şi a Cătălinei Alexandra Furtună pentru complicitate de luare de mită, la câte o pedeapsă cu închisoarea cu executare.

Aceeași opinie a existat şi pentru confiscarea sumelor de bani dobândite ca urmare a comiterii infracţiunilor.

Este vorba despre sumele de 679.339,42 lei, reprezentând dividende primite de la S.C. Hemos Med S.R.L., aferente anului 2014, 1.126.602,93 lei, reprezentând dividende primite de la S.C. Disan Ortomed S.R.L., aferente anului 2014, şi 806.447,14 lei, reprezentând dividende  primite de la S.C. Disan Ortomed S.R.L., aferente anului 2015.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în 2021, în stare de libertate, a lui Nicolae Bănicioiu, la data faptelor ministru al tineretului şi sporturilor, respectiv ministru al sănătăţii, pentru trafic de influenţă şi luare de mită, şi a unei persoane fizice, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

A acceptat și a primit bani în numerar

DNA arată, în rechizitoriu, că în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când ocupa funcţia de ministru al tineretului şi sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcţie, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în dosar) şi ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei.

Banii reprezentau dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

Procurorii susţin că, în schimb, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale acestuia.

Este vorba despre menţinerea în funcţia de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea a cinci spitale publice/institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile cu aceste unități medicale. Totodată, s-a făcut referire și la numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro