10 comentariiPotrivit The Guardian, Yossi Cohen, fostul șef al agenției de informații externe a Israelului, a căutat să se întâlnească în secret cu fosta procuroare șefă a CPI Fatou Bensouda și a amenințat-o chiar pentru a pune capăt unei anchete asupra unor presupuse crime de război și crime împotriva umanității comise în teritoriile palestiniene ocupate.
Această anchetă, deschisă oficial în 2021, a culminat săptămâna trecută, când succesorul lui Bensouda la CPI, Karim Khan, a cerut un mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu comportamentul țării sale în războiul din Fâșia Gaza.
Decizia procurorului-șef Karim Khan de a solicita camerei preliminare a CPI mandate de arestare pentru Netanyahu și ministrul său al apărării, Yoav Gallant, alături de trei lideri Hamas, este un rezultat de care se temea de mult timp establishmentul militar și politic al Israelului, notează sursa citată.
„Război” împotriva CPI
Implicarea personală a lui Yossi Cohen în operațiunea împotriva CPI a avut loc în perioada în care acesta a condus Mossad. Un apropiat al lui Netanyahu, Cohen a deținut șefia Mossad între 5 ianuarie 2016 și 1 iunie 2021.
Potrivit unui oficial israelian de rang înalt citat de The Guardian sub rezerva anonimatului, acțiunile lui Cohen împotriva lui Fatou Bensouda și a CPI în general au fost autorizate la cel mai nivel înalt și justificate pe baza faptului că tribunalul reprezenta o amenințare de urmărire penală împotriva personalului militar al Israelului.
O altă sursă israeliană a declarat că obiectivul fostului șef al Mossad era de a o compromite pe procuroare sau de a o „convinge” să coopereze cu Israelul. O a treia sursă familiarizată cu această operațiune a spus că Yossi Cohen a acționat ca „mesager neoficial” al lui Benjamin Netanyahu.
Patru surse au confirmat că Fatou Bensouda a informat un mic grup de funcționari de rang înalt din CPI despre încercările lui Cohen de a o influența să renunțe la ancheta sa privind Israelul.
Potrivit relatărilor împărtășite cu oficialii CPI, Cohen i-ar fi spus lui Bensouda: „Ar trebui să ne ajuți și să ne lași pe noi să avem grijă de tine. Nu vrei să te implici în lucruri care ar putea să compromită securitatea ta sau a familiei tale”.
O persoană informată cu activitățile lui Cohen a apreciat că fostul director al Mossad a folosit „tactici josnice” împotriva lui Bensouda ca parte a unui efort, în cele din urmă nereușit, de a o intimida și influența.
În plus, Mossadul a manifestat un interes deosebit față de familia lui Bensouda și a obținut transcrieri ale unor înregistrări secrete ale soțului ei. Oficialii israelieni au încercat apoi să folosească acest material pentru a o discredita pe procuroare, spun două surse.
Mossad a fost ajutat în acest complot de fostul președinte al Republicii Democratice Congo, Joseph Kabila, susține The Guardian.
Ancheta care a stârnit furia Israelului
Dezvăluirile despre operațiunea lui Cohen fac parte dintr-o investigație jurnalistică realizată de The Guardian în colaborare cu publicația israeliano-palestiniană +972 Magazine și publicația de limbă ebraică Local Call, care dezvăluie modul în care Israelul duce de aproape un deceniu un „război” împotriva CPI.
Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al biroului premierului israelian a declarat: „Întrebările care ni s-au transmis sunt pline de multe acuzații false și nefondate, menite să rănească statul Israel”. La rândul lor, Cohen și Bensouda au refuzat să comenteze acest caz.
Dezvăluirile cu privire la eforturile Mossadului de a o influența pe Fatou Bensouda vin, de asemenea, în contextul în care actualul procuror-șef Karim Khan dă asigurări că nu va ezita să lanseze cercetări penale asupra „încercărilor de a împiedica, intimida sau influența în mod necorespunzător” funcționarii CPI.
Potrivit unor experți juridici și foști oficiali ai CPI, eforturile Mossadului de a o amenința sau de a exercita presiuni asupra lui Bensouda ar putea constitui infracțiuni împotriva administrării justiției, în conformitate cu articolul 70 din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI.
Un purtător de cuvânt al CPI nu a vrut să precizeze dacă Karim Khan a revizuit dezvăluirile predecesoarei sale despre contactele avute cu Cohen, dar a subliniat că actualul procuror-șef nu s-a întâlnit niciodată și nu a vorbit niciodată cu actualul șef al Mossadului. Totuși, acest purtător de cuvânt a recunoscut că biroul lui Khan a fost supus la „mai multe forme de amenințări și comunicări care ar putea fi considerate încercări de a-i influența în mod nejustificat activitățile”.
Mandatele de arestare cerute săptămâna trecută de Karim Khan se referă la acuzații privind războiul din Fâșia Gaza, care durează deja de aproape opt luni. Cu toate acestea, primele investigații ale CPI datează din 2015, când Bensouda a deschis o examinare preliminară a situației din teritoriile palestiniene.
Decizia lui Bensouda a stârnit furia Israelului, care se temea că cetățenii săi ar putea fi urmăriți penal pentru operațiunile din teritoriile palestiniene. Israelul își manifestă de mai mulți ani opoziția față de CPI și refuză să-i recunoască autoritatea.
La scurt timp după începerea examinării preliminare, Bensouda și procurorii din echipa sa au început să primească avertismente că serviciile secrete israeliene se interesează îndeaproape de munca lor. Potrivit a două surse, au existat chiar suspiciuni că Israelul și-a făcut „cârtițe” în cadrul diviziei de urmărire penală a CPI.
Spion de carieră, Yossi Cohen este considerat un recrutor eficient de agenți străini. Înainte de a deveni șef al Mossad, el a condus Consiliul de Securitate Națională în perioada august 2013 – ianuarie 2016. Anume din acea perioadă și-a început eforturile, în coordonare cu alte agenții israeliene, de a o influența pe Bensouda, susține The Guardian.
„Ambuscada” de la New York
Cohen ar fi inițiat contactele cu Bensouda la Conferința de securitate de la München din 2017. După un scurt schimb de replici la München, fostul șef al Mossad s-a dedat ulterior unei „ambuscade” împotriva lui Bensouda într-un episod bizar petrecut într-un apartament de hotel din Manhattan, New York, potrivit mai multor surse care cunosc detalii despre acest incident.
Cu ocazia unei deplasări la New York, în 2018, Bensouda a avut pe agendă o întrevedere cu Kabila, președintele de la acea vreme al Republicii Democratice Congo. Bensouda și Kabila s-au întâlnit de mai multe ori în legătură cu o anchetă a CPI privind comiterea unor presupuse crime de război în această țară africană.
Totuși, această întâlnire pare să fi fost o înscenare. La un moment dat, personalul lui Bensouda a fost rugat să părăsească încăperea. Odată ce Bensouda a fost „izolată” de echipa sa, Cohen și-a făcut apariția în mod surprinzător, fapt ce a alarmat-o pe fosta procuroare CPI, spun trei surse.
Nu este clar de ce Kabila l-a ajutat pe Cohen, dar legăturile dintre cei doi au fost dezvăluite în 2022 de publicația israeliană TheMarker, care a relatat despre o serie de călătorii secrete efectuate de fostul director al Mossad în Republica Democratică Congo de-a lungul anului 2019.
Potrivit TheMarker, aceste călătorii, în timpul cărora Cohen a cerut sfatul lui Kabila „pe o problemă de interes pentru Israel”, au fost considerate extrem de neobișnuite și au uimit alți oficiali de rang înalt din cadrul comunității israeliene de informații.
Relatând în 2022 despre întâlnirile din Republica Democratică Congo, postul israelian de televiziune Kan 11 a evocat un „plan extrem de controversat” al lui Cohen. Unele surse oficiale l-au descris drept „unul dintre cele mai sensibile secrete ale Israelului”.
Mai multe surse au confirmat pentru The Guardian că aceste deplasări au fost parțial legate de operațiunea împotriva CPI. Joseph Kabila a refuzat să facă comentarii.
După incidentul de la New York, Cohen a sunat-o în mod repetat pe Bensouda și a încercat să obțină întâlniri cu ea, reamintesc trei surse. Potrivit a două persoane, la un moment dat, Bensouda l-a întrebat pe Cohen cum a obținut numărul ei de telefon, la care acesta a răspuns: „Ai uitat cu ce mă ocup?”.
Inițial, explică sursele, fostul director al Mossad „a încercat să construiască o relație” cu Bensouda și a jucat rolul de „polițist bun” în încercarea de a o atrage de partea sa. Obiectivul inițial pare să fi fost acela de a o convinge pe procuroare să coopereze cu Israelul.
Acuzații de amenințări și tentative de manipulare
Odată cu trecerea timpului, Cohen și-a schimbat tonul și a început să folosească o serie de tactici, inclusiv „amenințări și manipulare”, spune o sursă informată. Acest lucru a determinat-o pe Bensouda să informeze un grup restrâns de funcționari de rang înalt din CPI cu privire la comportamentul lui Cohen.
În decembrie 2019, Fatou Bensouda a anunțat că are motive să deschidă o anchetă penală completă privind acuzațiile de crime de război în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. Cu toate acestea, ea a amânat lansarea acesteia, alegând inițial să solicite o decizie din partea camerei preliminare a CPI pentru a confirma că instanța are într-adevăr jurisdicție asupra teritoriilor palestiniene.
Mai multe surse au declarat că, în această etapă, în timp ce judecătorii analizau cazul, Cohen și-a intensificat încercările de a o „convinge” pe Bensouda să nu continue ancheta în cazul în care judecătorii îi dădeau undă verde.
Potrivit surselor, Cohen și Bensouda s-au întâlnit de trei ori între sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2021, de fiecare dată la inițiativa fostului șef al Mossad. Comportamentul său ar fi devenit tot mai îngrijorător pentru oficialii din CPI.
O sursă familiarizată cu relatările lui Bensouda despre ultimele sale două întâlniri cu Cohen a declarat că fostul șef al Mossad a adus în discuție securitatea fostei procuroare CPI și a familiei sale. Cu o ocazie, Cohen i-ar fi arătat lui Bensouda copii ale unor fotografii cu soțul ei, care au fost făcute pe ascuns când cuplul se afla în vizită la Londra. Într-o altă ocazie, potrivit unor surse, Cohen i-a sugerat procuroarei că deschiderea unei anchete complete ar fi în detrimentul carierei sale.
În februarie 2021, camera preliminară a CPI a emis o hotărâre potrivit căreia CPI are jurisdicție în teritoriile palestiniene ocupate. În luna următoare, Fatou Bensouda a anunțat deschiderea anchetei penale.
„În cele din urmă, preocuparea noastră centrală trebuie să fie pentru victimele crimelor, atât palestiniene, cât și israeliene, care decurg din ciclul lung de violență și insecuritate care a provocat suferință profundă și disperare de ambele părți”, a explicat ea la acea vreme.
Pe 15 iunie 2021, Fatou Bensouda și-a încheiat mandatul de nouă ani la CPI, lăsându-i succesorului său, Karim Khan, sarcina de a prelua ancheta. Abia după atacul Hamas asupra Israelului – pe 7 octombrie anul trecut – și lansarea războiului din Gaza, ancheta CPI a căpătat un nou caracter de urgență, culminând cu solicitarea mandatelor de arestare, relatează The Guardian.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!