Secrete culinare de la Festivalul Borșului Lipovenesc din Jurilovca. Fără morcov, dar cu ardei și țicore de baltă: „Adevăratul gust îl dau oasele!” | FOTO

Organizatorul, Consiliul Județean Tulcea, a estimat că anul acesta au ajuns în satul cu 2.000 de locuitori de pe malul lacului Golovița în jur de 150.000 de vizitatori.

Fum de calcan fript pe plită, fum de grătar cu mici și pastramă, abur de borș pescăresc și storceag, note pământene de must, de faguri, de zahăr caramelizat, de plăcintă cu brânză, de smântână și mujdei, de limonadă cu trandafir și lavandă – toate astea s-au amestecat deasupra portului nou din Jurilovca, construit cu fonduri europene și inaugurat anul trecut. 

Casele de parfumuri ar fi invidioase. Asemenea esență nu poate fi închisă într-o sticlă mică și etichetată. E o esență de ținut în cazane, de legănat pe barcă. Nu poți s-o muți de la malul apei. Trebuie să vii aici și s-o trăiești. E parfum de acasă.

Prețuri pentru toate buzunarele, pentru „gourmeți” și gurmanzi

Anul acesta, festivalul a avut parte de vreme bună. Încă de dimineață, peste 100 de autocare s-au aliniat pe străzile cu ferestre cu obloane albastre din Jurilovca. 

Recomandări

Un român și-a dat în judecată soția când a aflat că nu este tatăl fetei pe care a crescut-o 20 de ani. Apărarea: „Trăsăturile erau asemănătoare”

Oamenii au venit în excursii organizate, din Bihor, Brașov, Curtea de Argeș, din Constanța, din Craiova, din Galați, din București, din Călărași. Asta, pe lângă turiștii sosiți pe cont propriu din toată țara. Cum în toată comuna sunt doar în jur de 800 de locuri de cazare, vizitatorii și-au rezervat camere și în localitățile alăturate, dar și în Tulcea, unde hotelurile și pensiunile au fost ocupate în proporție de 90%. Iar rezervările au fost făcute, potrivit organizatorilor, încă din luna mai, imediat după ce a fost anunțată data festivalului.

Ideea evenimentului a fost de a promova produsele tradiționale locale, produse culinare sau meșteșugărești și de a pune Jurilovca pe hărțile turistice. La prima ediție, în 2009, au fost doar două cazane cu borș lipovenesc, împărțite la 200 de oameni. Apoi, cu toate sincopele impuse de pandemie, festivalul a crescut, iar acum a depășit suta de mii de vizitatori pe ediție. 

Recomandări

Cele 41 de promisiuni pentru prima zi de mandat făcute de Donald Trump. „Dictator pentru o zi”: măsuri anti-imigranți, femei transgender și vehicule electrice

Pe scenă au urcat, pe lângă corurile de copii și interpreții de muzică populară, artiști renumiți, români și străini. Anul trecut, concertul lui Goran Bregovic a reprezentat atracția din program. Anul acesta, capetele de afiș au fost Gipsy Kings, Irina Rimes, Damian&Brothers și Direcția 5.

Cozile la mâncare s-au înființat repede și nu s-au scurtat până seara. O porție de borș pescăresc costa între 25 de lei și 40 de lei, calcan prăjit – 12 lei suta de grame, hamsie prăjită – între 20 și 35 de lei suta de grame, capul de nisetru – 40 de lei porția, pastrama de oaie – 40 de lei porția, 10 lei un pahar de bere la draft, 8 lei paharul de must sau de vin, între 8 și 10 lei – limonada, 15 lei înghețata la cornet, 10 lei o porție de plăcintă dobrogeană.

O rețetă pescărească premiată

Printre cele peste 120 de tarabe cu expozanți, Adrian Pestrițu, 47 de ani, toca peștele pentru storceag. Pescar de 20 de ani, se mândrește că borșul lui a luat premiul întâi la o ediție anterioară a festivalului. Se oprește din treabă să ne împărtășească secretele celui mai gustos borș de pește.

„Prima dată, prindem peștele, îl curățăm, îl spălăm, apoi pregătim legumele. Ardei gras, ardei roșu, ceapă. Morcov, eu nu pun, așa am învățat de la bătrâni. Punem legumele în apă și le lăsăm să fiarbă. Când legumele dau în clocot, punem peștele. E bine să punem mai multe feluri: caras, somn, șalău, plătică, care e mai dulce. Amestecate, că iese borșul mai gustos. Pun și căpățâna peștelui. Pentru că borșului îi dă un gust aparte creierul. Apoi, dați praf de sare și oțet, ca să se întărească legumele”, spune pescarul.

El mărturisește că ține „peștele mai mult la fiert, cam vreo oră, ca să iasă gustul ăla din oase. Dacă îl lași doar 10 minute, peștele fierbe, dar nu-ți dă gustul ăla. Și nu trebuie să amesteci, ca să nu se zdrobească peștele. Din când în când, gust. Văd dacă am pus destulă sare, oțet. Dacă am gustat de trei ori și e același gust, stop. Nu mai trebuie nimica”.

Un alt secret al borșului premiat al lui Adrian e o plantă specifică zonei. „La final, în loc de leușteanul obișnuit, pun țicore de baltă. Se găsește numai în zone știute de pescari. Crește acolo și iarna, și vara. Înainte, pescarii n-aveau grădină de zarzavat acasă. Stăteaua toată ziua pe bălți. Țicorele seamănă la gust cu leușteanul, dar dă o aromă mai puternică”.

Cum se face o plăcintă dobrogeană veritabilă

O altă delicatesă la care s-au înghesuit vizitatorii pe pontoanele de la Jurilovca a fost plăcinta în diverse forme, dulce sau sărată, rotundă sau pătrată. La taraba ei, doamna Zoe Cozma e copleșită de numărul clienților. Are 49 de ani, e angajată la stat, și gătitul e doar un hobby. Dar pasiunea pentru patiserie o are din adolescență, de când împărțea camera de internat cu colege aromânce. Mergea în vizită la ele acasă, învăța rețetele, apoi le combina.

„Toată lumea îmi spune că plăcinta mea dobrogeană e machedonească. Eu folosesc telemea de vacă, semisărată, și caș proaspăt de vacă, luat de la machedoni. Se vinde bine și șuberekul, gătit cu carne de vită sau de porc, pentru că nu toată lumea acceptă oaia”, ne explică Zoe, într-un rar moment de respiro.  

Prețurile la taraba lui Zoe sunt mai mici decât cele din orice patiserie. O porție de șuberek (plăcintă turcească) costă 10 lei, una de kașnik (prăjitură specifică zonei, preparată din orez, lapte și fructe) – 10 lei, portokalopita (plăcintă grecească) – 15 lei, plăcinta dobrogeană – 10 lei.

În afară de standurile cu mâncare gătită pe loc, la festival au fost și standuri cu bijuterii artizanale, lavandă, miere, săpun artizanal, pungi cu migdale. Valentina, din Jurilovca, vinde costume tradiționale ale rușilor staroveri („de credință veche”). În 2019, și-a deschis un atelier de croitorie din fonduri europene, unde lucrează mai mult singură, deoarece tinerii nu prea se înghesuie să învețe acest meșteșug.

Ea a venit la Festivalul Borșului Lipovenesc cu tot ce-a reușit să coasă în ultimul an, iar oamenii vin să admire taraba ei, unde strălucesc paietele de la cucushnike, tiarele pe care le poartă lipovencele la costumul popular. Mândră de tradițiile locale, Valentina a urcat și pe scenă, să cânte, în partea de program rezervată interpreților de muzică populară.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 31

Cele două zile de festival au înviorat atmosfera liniștită din Jurilovca. Localnicii s-au amestecat și ei în mulțimea care a invadat portul. Pe seară, muzica a preluat puterea de la mâncare și petrecerea s-a întins în noapte, sub strigătele îndepărtate ale stolurilor de lebede în migrație.  

Festivalul Borșului Lipovenesc în cifre:

– Peste 150.000 de vizitatori în două zile;

– Peste 120 de expozanți;

– 1,5 tone – capacitatea celui mai mare cazan cu borș (foto jos). În el pot fi gătite 3.000 de porții, care s-au vândut în prima zi.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro