ComenteazăCoordonatorul proiectului Parcul Memoriei Naționale, Consiliul Judeţean Vrancea, a organizat, într-o primă fază, în cursul anului 2018, mai multe acţiuni de plantare.
Mii de voluntari şi zeci de membri ai aparatului administrativ central şi local au venit pe câmpul de la Mărăşeşti, să pună în pământ puieţi de stejar. Printre partenerii proiectului, se numără postul TV Antena 3, Ministerul Apărării Naţionale şi Romsilva.
Din cei 162.000 de pomi plantaţi în 2018, la costul total de aproximativ 700.000 de euro, 120.000 s-au uscat. Ca explicaţie a calamităţii, autorităţile locale invocau atunci seceta.
În noiembrie 2018, preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, a anunţat relansarea proiectului.
Licitaţie pentru împădurit
Pentru a decide cine se va ocupa de Parcul Memoriei Naţionale – Stejarii României – 100 de ani de istorie şi demnitate” RO Mândria, CJ Vrancea a organizat o licitaţie. Câştigătoare a fost desemnată o asociere a două firme din judeţul Dolj: Terra Silva SRL şi Terra Forest SRL, ambele controlate de Iulian Ionică Băcioiu şi de Gheorghe Sandu.
În schimbul sumei de aproximativ 1,7 milioane de euro, firmele doljene urmau să planteze, în completare, până la 335.000 de stejari şi să-i îngrijească până în 2024.
Seceta loveşte din
nou
În iulie 2020, semnele că pe terenul de lângă Mărăşeşti se va ridica o pădure de stejari se lasă aşteptate. Parcul nu mai este semnalizat de panouri, aşa că am cerut indicaţii de la un cioban, care-şi mâna turma de oi şi de capre prin zonă. Animalele însetate căutau din mers urme de iarbă printre pietrele din albia unui pârâu secat.
Dacă la Focşani tocmai plouase torenţial, în jurul Mărăşeştiului pământul era brăzdat de crăpături, iar vegetaţia măruntă de pe câmpuri se îngălbenise de la arşiţă.
Terenul pe care au fost plantaţi stejarii RO Mândria nu arată altfel. În depărtare, se zăresc două dispozitive de irigat mobile, cu furtun. Prea puţine, pentru a feri plantaţia de soarele neîndurător. Paznicul ne arată, pe linia orizontului, şi câţiva oameni la prăşit, aduşi cu ziua din satele învecinate.
“Aici, în partea asta”, spune el, după ce a cerut aprobare de la patron să vorbească, “avem probleme. Aici a fost o stână de oi şi solul e îmbibat cu Tomoxan”. Tomoxan e o soluţie pentru deparazitarea externă a oilor. Unde a fost stână, se ştie, nu creşte nimic, stejar sau buruiană.
Pe o parcelă, au fost plantaţi puieţi de salcâm, care, mai adaptaţi la secetă şi sol vitreg, se dezvoltă frumos.
“Bun şi salcâmul, dar ei au zis să pună stejar, că au găsit ghinde în pământ şi au tras concluzia că înainte creşteau stejari aici”, precizează paznicul.
Ne uităm cu toţii în tăcere, cu inima strânsă, la stejăreii care au câţiva centimetri deasupra solului. Câteva frunzuliţe, înecate în mohor. “Sunt mai multe varietăţi de pir, care ne fac necazuri. Am pus erbicid, vedeţi, începe să-şi facă efectul”, continuă bărbatul în cămaşă cu mânecă scurtă.
Pădurea-fantomă
Pe alocuri, cresc ciulini mai mari decât puieţii de stejar. Dacă n-ar fi cupele albe de rochiţa-rândunicii, câmpul RO Mândria ar părea un deşert deplin, pe care cineva a înfipt, ici şi colo, nişte beţe. Nu doar partea unde a fost stână e cu probleme, toată plantaţia e o problemă, pe care Guvernul României a cheltuit în total 2,4 milioane de euro.
Vezi ce parcuri nationale din Romania poti cutreiera in vacanta!
Între rândurile de pomi ipotetici au fost lăsate alei, pe unde, spune paznicul, alungând un gând care-l bâzâia sub forma unei muşte, “cine ştie cine, măi, tată, va apuca să se plimbe cu bicicleta”.