Joi, 17 noiembrie, emoţia s-a răspândit ca un curent electric pe străzile din Doiceşti, Dâmboviţa, pe măsură ce acestea se goleau. Pe garduri, stâlpi şi la intrarea în instituţiile publice apăruseră, la începutul săptămânii, afişe despre demolarea controlată cu explozibil a ultimelor două turnuri ale fostei termocentrale.
Oamenii erau avertizaţi să se plaseze în zone sigure, la momentul exploziei. „Vă rugăm să evitaţi circulaţia pietonală şi rutieră pe traseele mai sus menţionate”, menţiona textul din afiş, semnat de executant – responsabil de şantier Miklos Levente.
„Nouă meşteri mari, calfe şi zidari…”
„Aşa că ne-au dus toţi pe gârlă. La pescuit cu toţii!”, a concluzionat o femeie din cartierul Dolan, aflat în vecinătatea fostei termocentrale. Cine nu s-a dus la gârlă a urcat pe un deal de lângă Doiceşti, cu vedere la cele două turnuri. Acolo au stat mulţi dintre localnici, inclusiv elevii de la şcoală, însoţiţi de profesori.
În jurul orei 14.00, când era programată demolarea, pe străzile din Doiceşti patrulau echipaje de la Poliţia Rutieră, angajaţi ai Primăriei din comună şi angajaţi ai Companiei de Demolări Industriale SRL, care s-a ocupat de proiect.
Firma respectivă, cu sediul în Dâmbău, judeţul Mureş, are, la fel ca Meşterul Manole, 9 angajaţi, conform listafirme.ro.
Toţi 9 au participat la demolarea turnurilor din Doiceşti.
În prealabil, reprezentanţi ai CDI, ai Nova Power & Gas, care deţine terenul şi clădirile fostei termocentrale, şi ai Nuclearelectrica au vizitat gospodăriile lipite de gardul termocentralei.
„Au făcut poze la casă, şi înăuntru, şi în afară, să nu zicem că s-a crăpat din cauza lor”, a povestit o localnică. După ce s-au lăsat aşteptaţi, reprezentanţii Primăriei Doiceşti au mers şi ei, pe ultima sută de metri, din poartă în poartă să discute cu oamenii despre demolare.
„Acolo m-au făcut pionier!”
Panica celor care au case în zona turnurilor a fost considerabilă, în ciuda zidului de bolovani ridicat de muncitori, pentru a proteja locuinţele de suflul exploziei. „Păi, dacă-mi cade un bolovan din ăsta pe acoperiş, mi-l face praf”, explica un pensionar, a cărui magazie e lipită de gardul fostei termocentrale.
Cu câteva minute înainte de explozie, un fior de nostalgie şi-a făcut loc printre autorităţii şi cetăţenii care pregăteau telefoanele pentru filmare. „Îl ştii de când era atâtica şi-acum vezi cum îl pun jos!”, a oftat un bărbat, referindu-se la turnul cel mare, de peste 300 de metri înălţime.
„Aşa e”, a completat viceprimarul, Alin Mircea Ismail, „acolo m-au făcut pionier pe mine, ne duceau la baza turnului, mi-amintesc că încă erau schele pe el. A trecut de cutremurul din 77 turnul ăsta. Încă nu era dat în folosinţă, dar era gata. În 1978 l-au dat în folosinţă. Îl vedeam cum creşte. Pe celălalt l-au dat în folosinţă prin 1982”.
„Neînţelegerea” dintre primar şi senator
Primarul din Doiceşti, Cosmin Stana, asistă şi el la demolare din stradă. Poartă vestă şi cască de şantier, jeanşi gri cu model de stropi de vopsea şi ghete gri metalic. Edilul se opreşte să-l salute pe senatorul REPER de Dâmboviţa, Dragoş Popescu. Îşi cere scuze „pentru neînţelegerea” privind organizarea dezbaterii la căminul cultural.
Parlamentarul chemase oamenii şi autorităţile la discuţii pe tema amplasării microreactoarelor nucleare, pe terenul fostei termocentrale. Primarul din Doiceşti a pus la dispoziţie sala căminului cultural pentru dezbatere, apoi a revenit asupra deciziei, susţinând că aceasta deja fusese alocată pentru un alt eveniment. Dezbaterea a avut loc, până la urmă, dar în aer liber, în faţa căminului. „O neînţelegere, vă rog să mă credeţi, eu, puncte, puncte”, i-a spus primarul senatorului.
În comună, spun localnicii, încep să se contureze taberele pro şi contra centralei pe care Nuclearelectrica intenţionează s-o ridice în Doiceşti împreună cu americanii de la NuScale. Demolarea turnurilor e parte din pregătirea terenului pentru noua construcţie.
„Spune câţi bani vor şi le plătesc!”
Sirena de alarmă a sunat slab, de câteva ori, şi nu s-a auzit în tot Doiceştiul. Exploziile au durat mai puţin de un minut fiecare, una după alta: întâi coşul de fum, apoi turnul de răcire. Doi nori de praf gălbui s-au întins peste case şi pomi. Apoi aerul s-a limpezit şi oamenii au început să se întoarcă spre locuinţe.
Câteva geamuri sparte, o magazine avariată, pietre în curte şi pe şosea, cam astea au fost pagubele produse de explozie. Şeful de şantier, însoţit de primar şi viceprimar, au intrat din nou în fiecare casă să inventarieze daunele. „Spune câţi bani vor şi le plătesc”, a promis angajatul CDI. Potrivit viceprimarului, firma mureşeană se asigurase pentru pagube în valoare de până la 20.000 de euro.
Oamenii din Doiceşti, de toate vârstele, au încercat să înregistreze cu telefonul exploziile, apoi şi-au vizionat şi comparat între ei filmările, pe smartphone-uri. Inclusiv bătrânicile, în loc să facă schimb de reteţe de plăcinte sau modele de tricotat, ca pe vremuri, au făcut făcut schimb de clipuri cu demolarea.
„Iată că nu s-a întâmplat nimic!”
La bine şi la rău, termocentrala şi arhitectura ei care oprima orizontul s-au amestecat cu istoria Doiceştiului şi cu miile de istorii personale ale locuitorilor lui. „Ce frumos a căzut!”, a formulat, oarecum duios, Maria, o femeie care s-a temut grozav că turnul de răcire va cădea peste gospodăria ei.
A căzut turnul ca şi cum n-ar fi fost, a rămas din el doar un ciot, care urmează să fie demolat în stil clasic, cu buldoexcavatorul.
Câinii şi pisicile, fugiţi şi ei „pe gârlă”, cu stăpânii lor, au revenit în curţi. După ce a evaluat pagubele, viceprimarul a răsuflat şi el uşurat: „Acum să-i mai aud pe ăia care clănţăne că o să fie dezastru. Iată că nu s-a întâmplat nimic!”.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 23Casele, unele bătrâneşti, din cărămidă şi cu acoperiş de ţiglă şi altele, noi, din BCA şi cu acoperişuri de tablă, au scăpat, deocamdată, tefere. Dar, surse din interiorul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, au declarat pentru Libertatea că proiectul minireactoarelor nucleare ar putea face ca multe case din vecinătate să aibă, mai devreme sau mai târziu, soarta celor două turnuri.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro