Pe şantierul din jurul podului de peste 500 de milioane de euro, puţini muncitori şi puţine utilaje dau zor la finalizarea proiectului. Termenul avansat de şeful Guvernului, termen prevăzut şi în contractul de execuţie, riscă să fie depăşit, judecând după lentoarea cu care se desfăşoară acum activitatea la Golden Gate-ul românesc.
Japonezii, în grafic, italienii, întârziaţi de autorizaţii
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 10Contractul pentru proiectarea şi realizarea podului de peste Dunăre a fost semnat în ianuarie 2018, iar lucrările au început în decembrie 2018.
La pod, care este proiectat şi realizat de asocierea WEBUILD (iniţial Astaldi S.p.A., din Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd.(Japonia), urmează să fie realizată hidroizolaţia, să fie sudaţi tablierii din structura de rezistenţă, să fie montate parapetul şi sistemele de siguranţă şi de iluminat.
Constructorul italian se ocupă de construirea drumurilor de legătură, fără de care podul nu poate fi dat în folosinţă. Autorizaţiile de construcţie pentru aceste artere au fost emise la peste trei ani de la semnarea contractului, în martie 2021 (primii 6 km) şi în mai 2021 (restul de 15 km).
În iunie, Compania Naţională de Infrastructuri Rutiere (CNAIR) anunţa că drumurile expres din jurul podului sunt construite în proporţie de 35 la sută. Într-un comunicat din iulie, Compania preciza că proiectul “Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila” înregistrează un progres fizic de 81,2 la sută.
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, susţinea, potrivit Hotnews.ro că, în cel mai optimist caz, la sfârşitul lui 2022, vor fi gata 50 la sută din drumurile de legătură, întregul proiect urmând să fie recepţionat în prima jumătate a lui 2023.
85%, bani europeni
Conform contractului, durata de execuţie a podului este de 3 ani, iar perioada de garanţie, de 10 ani. Finanţat în proporţie de 85 la sută cu fonduri europene nerambursabile, podul conţine, potrivit CNAIR, 81.000 de kilometri de fir de oţel, destul cât să înconjoare Pământul de două ori.
“Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea Dobrogei prin asigurarea unei legături moderne cu coridorul de conectivitate național 3 (București-Moldova), precum și îmbunătățirea condițiilor de tranzit pentru traficul internațional către Bulgaria și Turcia. Noua legătură va reduce timpul de călătorie, costurile de funcționare ale vehiculelor și expunerea populației la poluarea aerului și a zgomotului și îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii de-a lungul căilor de acces la Dunăre având ca puncte de trecere în Brăila și Galați”, precizează CNAIR, pe site-ul oficial.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
Anghelos • 04.09.2022, 13:48
Acela din poză NU este drum de legătură! Aceea este o bretea care face legătura între DN22B și un sens giratoriu creat *** pentru a deservi un viitor nod rutier care să lege cei ce vin SPRE pod dinspre vest (Baldovinești) sau DE PE pod, dinspre est (Măcin, Tulcea etc. DN22B este un drum ce leagă Galațiul de Brăila, alternativă mai rapidă la DN2B (E87). Însă DN22B nu este un DN în adevăratul sens al cuvântului fiindcă are vit. max. limitată la 80 km/h și sarcina max. la 3,5t. Fiindcă este construit direct pe digul de protecție contra revărsării Dunării. Drumurile de legătură despre care trebuia articolul să vorbească sunt cele care trebuie să conecteze podul la DN2B (la vest), respectiv la DN22 (la est), ambele poarte a coridorului european E87. Acelea sunt începute și executate în proporție de... nici 25%. Dar, pentru asta, trebuia ceva mai multă întrebuințare la fața locului. Sau din birou, nițel mai mult research. https://www.youtube.com/watch?v=VPxMPwq6hqc Sau măcar ați fi sunat un „prieten” din zonă. A, dar am uitat, orgoliul e mare...
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.