17 comentariiOamenii din zonă și ultrașii împachetărilor cu nămol au continuat să viziteze stațiunea. Dar freamătul estival s-a stins, iar orășelul ialomițean, aflat la 10 minute de mers cu mașina de Slobozia, s-a ghemuit în propriul trecut ca broasca în mâl, când vine frigul. E aceeași istorie de mărire și decădere pe care o spun multe stațiuni din România. Istoriile de revenire în circuitul turistic care contează și economic nu sunt multe.
Licitații lansate în 2020
În Amara, localitate cu 6.800 de locuitori, în al treisprezecelea ceas, autoritățile locale au decis să încerce restaurarea stațiunii cu fonduri europene.
Primăria orașului a lansat în 2020 două licitații publice pentru reabilitarea plajelor din jurul lacului.
Contractul în valoare de 14 milioane de lei, pentru Plaja Perla, a fost atribuit firmei Alfa Invest SRL din Slobozia, deținută de Bogdan Foamete, potrivit portalului achizițiilor publice e-licitatie.ro. Valoarea contractului a fost suplimentată, prin HCL nr. 92 din iulie 2024, până la 19,3 milioane de lei, din care 4,7 milioane de lei reprezintă contribuția orașului Amara.
De amenajarea Plajei Zorilor s-a ocupat o companie din Slobozia Nouă, Experience Com SRL, în schimbul sumei de aproximativ 9 milioane de lei. Contractul a fost modificat, între 2022 și 2024, de 16 ori, conform sursei citate. Schimbările au avut legătură cu prețul contractului și cu durata de execuție. Firma Experience Com SRL este deținută de Ionuț Răileanu, fost consilier local PSD din Slobozia.
La aceste costuri se adaugă în jur de 100.000 de euro, pentru serviciile de dirigenție de șantier, și câteva zeci de mii de euro, pentru servicii de promovare și publicitate. De asemenea, pentru reabilitarea grădinii de vară, contractul în valoare de aproximativ 110.000 de euro a fost atribuit firmei Dolas Ecotrade, din Brașov, al cărei asociat unic e Ioan Dorin Tunsoi. Firma brașoveană a avut, în ultimii ani, contracte cu CFR Călători, Academia de Poliție Al. I. Cuza, CNAIR, printre altele, conform sicap.ai.
Nisip nou, umbreluțe, nudiști
Așadar, în total, în jur de 5,9 milioane de euro s-au cheltuit pentru ca malurile lacului cu nămol prețios să revină la viața de altădată. Plajele au fost închise pentru lucrări în 2021 și redeschise în această vară.
Lucrările nu s-au finalizat, pe alocuri, încă e șantier, mărginit cu panglici de avertizare. Dar începe să se contureze profilul unei posibile, viitoare prosperități.
Pe plaje a fost adus nisip și au fost montate umbreluțe de stuf. Pe plaja nudiștilor, care sunt, de fapt, îmbrăcați din cap până în picioare, în nămol, e cea mai mare aglomerație. Pe plajele celelalte, oamenii și-au pus păturile pe locurile cu iarbă, pentru picnic, sau pe nisip, ca la mare. Și tabloul chiar seamănă cu o felie de litoral, dacă n-ar lipsi valurile. Nu e Marea Neagră, e o Marea Moartă, la scară de județ. Oameni de toate vârstele se bucură de soare, care e gratis, și de un loc pe plaja reabilitată din bani publici, adică din banii lor.
Un întreprinzător închiriază, lângă plajă, scaune pliante, 20 de lei pe zi plus 10 lei garanția. Ce e frumos la aceste plaje din Amara e că sunt continuate cu un mare parc, care dă răcoare și culoare, nu cu betoane. Iar din loc în loc dai peste ceea ce lipsește la Mamaia: cabine de duș după plajă, care sunt și salubre, și funcționale, și fără taxă.
La toaletele noi încă se lucrează. Turiștii au la dispoziție, deocamdată, doar câteva toalete ecologice. „Lacul era plin de păsări, plin. Lebede, rațe, pescăruși, de tot felul. Acum nu le mai văd”, spune o doamnă, care se străduiește să umple o sticlă cu nămol. Câteva rațe, refugiate după o draperie de stuf, trag cu ochiul la manevrele oamenilor de pe pontoanele recent consolidate.
Legenda Pell Amar, pasta de dinți și magneții de frigider
Medicul Ștefan Ionescu Călinești a testat, în 1957, efectele nămolului din Amara pe soția lui suferindă. S-a gândit să extragă principiile vindecătoare din această resursă naturală și în 1960 a început procedura de brevetare a Pell Amar. A înregistrat marca zece ani mai târziu.
În comunism, când proprietatea, fie și intelectuală, nu putea fi decât colectivă, numele profesorului Ionescu Călinești era unul dintre puținele nume care apărea, sub formă de semnătură, în numeroase case de români: pe unguente, pastă de dinți, produse cosmetice.
Pell Amar-ul a devenit și un produs de export de succes. Iar nămolul de la Amara și-a câștigat dreptul la propria legendă printre nămolurile miraculoase românești, lângă nămolul de la Techirghiol, care ne scapă de reumatism, cel de la Călugăreni și de la Vaslui, care ne-a scăpat de turci, și cel de pe stadioane, care a protejat echipele noastre de unele superiorități tehnice ale adversarilor.
În toate hotelurile din Amara, cu o singură excepție, se fac tratamente cu nămol. Unele dintre unitățile de cazare au fost renovate, altele, doar parțial renovate. Ici, colo, vezi câte un turist, trăgând valiza spre recepție.
Statuile, spațiile verzi, aleile și foișoarele par oprite în pragul vremii, între vechi și nou. Plajele le-au luat-o înainte, împinse de banii europeni. „E bine, dar se poate și mai bine. E important să fie și întreținute”, observă un bărbat în slip, cu pălărie de cowboy, arătând spre peticele de iarbă de lângă plajă. „Că apa a scăzut, aici nu e nimic de făcut. Deși am auzit că s-a adunat mâlul și ar trebui să mai curețe pe acolo, să urce apa în lac”.
La singurul magazin de plajă sunt la vânzare magneți de frigider cu Hotelul Ialomița, la 4 lei bucata, colaci gonflabili cu cap de lebădă, rochii largi de vară, pantaloni scurți, șlapi și alte obiecte fără de care o stațiune nu e pe deplin stațiune.
Dincolo de plaje, de parc și de hoteluri, orășelul ialomițean dormitează sub păturile de praf așternute în peste 30 de ani. Dar în jurul lacului, da, se întâmplă, în sfârșit, ceva.