Titlul articolului din FAZ este „Câștigătorul premiului Carol cel Mare, pe căi greșite” și se referă la mișcările politice ale președintelui Iohannis. Autorul Michael Martens scrie: „În timpul crizei guvernamentale, președintele României Klaus Iohannis nu pare să se ferească de apropierea de partidul social-democrat PSD, cunoscut pentru corupția sa. Sunt miliardele de finanțare de la Bruxelles motivul?”.
Ziarul amintește cum a început criza politică, prin demiterea ministrului justiției Stelian Ion, concediat de premierul PNL atât după ce ministrul „căutase să reducă influența politicii asupra numirilor procurorilor”, cât și după insistența partidului său, USR, să existe o transparență în investiții.
„Insistența publică pentru ca proiectele de infrastructură să poată fi aprobate pentru finanțare doar pe baza unor criterii transparente l-a costat în cele din urmă biroul său”, scrie FAZ.
Frankfurter Allgemeine Zeitung îl citează pe scriitorul și analistul politic Sebastian Lăzăroiu, fostul consilier al lui Traian Băsescu. Acesta spune că nu există suspiciuni de corupție împotriva președintelui și a cercului său imediat. În același timp, totuși, tot mai mulți oameni cred despre președintele Iohannis, potrivit lui Lăzăroiu, „că a renunțat la agenda de reformă și că este mai înclinat să-și întoarcă ochii de la practicile PNL”.
„La fel ca PSD, PNL tinde mai mult spre nepotism și clientelism” – Sebastian Lăzăroiu, pentru FAZ
Majoritatea liderilor PNL ar fi acceptat „oarece reforme instituționale”, a mai adăugat Sebastian Lăzăroiu, dar tot aceștia cred că „controlul fondurilor publice ar trebui să vină cu câștig personal pentru ei și apropiații lor”.
Ce se va întâmpla cu banii din PNRR și din fondurile europene?
Frankfurter Allgemeine Zeitung a discutat cu echipa de jurnaliști a Libertatea. Ziaristul Cătălin Tolontan a spus că în calitate de jurnalist e nevoie să rămâi un observator echidistant și că nu face comentarii politice, însă că e un fapt acela că „Nicolae Ciucă este primul general de la prăbușirea comunismului care conduce un guvern democratic în România”.
Jurnalistul a mai spus că „există riscul ca banii cetățenilor europeni, inclusiv ai românilor, să genereze nu integritate și prosperitate, ci mai multă corupție și incompetență”, în lipsa controlului democratic exercitat de cetățeni.
Dacă se va întâmpla acest lucru, asta poate aduce un efect paradoxal, a mai spus ziaristul: „Rezultatul ar putea fi o societate românească, în ochii căreia UE continuă să-și piardă reputația”.