”Avem nevoie de un salariu minim în Uniunea Europeană, echivalent în fiecare ţară membră cu 60% din salariul mediu în statul respectiv”, a spus olandezul în cadrul unei dezbateri.
”Trebuie să se pună capăt muncii plătite cu 3 euro pe oră”, a mai adăugat el.
Timmermans a mai spus că angajații din Europa de Est sunt plătiți mult mai puțin decât cei din Occident, deși costul vieții ”nu este atât de diferit”.
De la cer la pământ
În acest moment, din 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 22 au salarii minime introduse. Acestea pornesc de la 235 de euro în Bulgaria la 2.071 euro în Luxemburg.
În România, salariul minim brut este de 2.080 lei, ceea ce înseamnă 1.265 lei în mână. Acesta este echivalent cu 266 euro pe lună.
Germania a introdus salariul minim de 1,557 euro pe lună, echivalentul a 9,19 euro pe oră, abia în anul 2015. Media veniturilor este de 3.771 euro pe lună, în Germania.
Opoziție în numele competitivității și suveranității
Totuși, introducerea unui salariu minim la nivel european are foarte mulți opozanți. Statele din Estul Europei au argumentat împotriva salariului minim din Germania, care urma să fie impus transportatorilor din țările lor care duc marfă în Germania.
Argumentele au fost că această măsură le crește costurile și, deci, scade competitivitatea.
Alții au ca argument suveranitatea națională, fără ca Uniunea Europeană să dispună astfel de măsuri.
Cele două mari efecte ale migrației forței de muncă
Diferențele salariale au făcut ca mulți polonezi sau români să ajungă să lucreze în Occident. Peste 3,5 milioane de români lucrează acum în Vestul Europei.
Migrația forței de muncă are două mari efecte: influxul mare de lucrători din Est a dus la creșterea extremiștilor în statele din Vest și lipsa mâinii de lucru în Est.
În Marea Britanie, imigrația a jucat un rol central în referendumul privind Brexitul, în vreme ce în Franța președintele Emmanuel Macron militează la nivel european pentru limitarea muncitorilor detașați.
De partea cealaltă, estul depopulat al Europei se confruntă cu lipsa forței de muncă.
Impozitarea giganților americani
Timmermans a mai cerut impozitarea cu 18% a marilor companii de tehnologie, fiind vizați în special giganții american Apple, Google, Amazon și Facebook.
Aceștia au fost acuzați în mai multe țări că nu își plătesc corect taxele. Aceștia, alături de companii precum Microsoft sau Uber, își direcționează afacerile din UE prin paradisuri fiscale, gen Olanda, Irlanda sau Luxemburg.
În România, Uber este acuzată de taximetriști că nu își plătește corect taxele, în vreme ce Google și Facebook sunt acuzate de același lucru la nivel european de către trusturile media.
Acces generalizat la sistemul de sănătate
În fine, acesta a mai zis că orice cetățean european ar trebui să aibă acces generalizat la serviciile de sănătate, indiferent de țara din care provine.
Pe de altă parte, socialiștii europeni se află departe de a câștiga alegerile europarlamentare. Potrivit sondajelor, acestea vor fi câștigate din nou de popularii europeni, astfel că aceștia vor da în continuare președintele Comisiei Europene.