Şapte judecători ai Curţii au stabilit – în unanimitate – că autorităţile franceze au încălcat Articolul 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care interzice tratamente inumane şi degradante.
„Elemente de informaţii culese cu privire la viitoarele condiţii de detenţie ale reclamantului în România constituiau o bază factuală suficient de solidă pentru ca autorităţile franceze să renunţe să pună în executare mandantul de arestare european litigios”, precizează într-un comunicat instanţa instanţa judiciară a Consiliului Europei.
Bărbatul a revenit în Franţa după proces, iar în aprilie 2016 România a emis un mandat de arestare european, în vederea executării pedepsei.
Bărbatul a contestat decizia cu privire la predarea sa autorităţilor române, insistând asupra condiţiilor viitoarei sale detenţii în România, însă reclamaţia i-a fost respinsă şi a fost predat autorităţilor române în august 2016.
„Eșecuri sistemice sau generalizate”, la penitenciarele din România
Cu toate acestea, „reclamantul a prezentat în faţa jurisdicţiilor interne elemente care atestă eşecuri sistemice sau generalizate în instituţiile penitenciare ale statului emitent” şi „mai ales la închisoarea Gherla, un centru în care autorităţile române intenţionau să-l încarcereze”, precizează CEDO.
Franţa a fost condamnată să-i plătească reclamantului despăgubiri morale în valoare de 5.000 de euro.
„Este pentru prima oară când CEDO condamnă un stat cu privire la faptul că a executat un mandat de arestare european”, subliniază, pe Twitter, Nicolas Hervieu, un specialist în drept european.
CEDO a confirmat pentru AFP acest lucru.
În schimb, în aceeaşi hotărâre, predarea României a altui cetăţean pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare european nu a fost considerată contrară Convenţiei europene a drepturilor omului.
Foto: cluj.com
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro