Dacă în 2017 Franța cheltuia 30 de miliarde de euro pentru armată, bugetul „va ajunge în cele din urmă la 69 de miliarde de euro, ceea ce îmi permite să confirm că Franța va îndeplini obiectivul de 2% stabilit de NATO în acest an”, a spus ministrul apărării Sébastien Lecornu într-o declarație de presă făcută înainte de adunarea NATO.
Anul acesta, bugetul alocat pentru apărare este de 47,2 miliarde de euro, în creștere cu 3,3 miliarde de euro față de cele 43,9 miliarde de euro alocate în 2023. Iar, conform legii de planificare militară pe șapte ani a țării, bugetul va crește în mod constant până va ajunge la 69 de miliarde, suma înaintată de ministrul apărării.
Conform prognozelor anterioare, Franța trebuia să cheltuiască 1,94% din PIB pentru bugetul de apărare în 2024, iar pragul de 2% ar fi fost îndeplinit cel mai devreme în 2025.
Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că 18 țări membre NATO sunt pe cale să atingă obiectivul de 2%. El le-a cerut celorlalte 13 să contribuie la realizarea unei împărțiri „echitabile” a sarcinii cu SUA.
Lecornu a spus că alocarea a 2% din PIB pentru apărare nu este suficientă, pentru că acei bani trebuie direcționați și către cumpărarea mai multor echipamente medicale. NATO are drept țintă ca 20% din fondurile pentru apărare să fie destinate acestui scop, în timp ce Franța cheltuiește deja 30%. „Trebuie să ne uităm la ponderea reală a investițiilor în echipamente”, a spus Lecornu.
Alocările pentru apărare a revenit în atenția publică după ce Donald Trump a declarat că nu va veni, dacă este ales președinte, în sprijinul statelor alianței atacate, dacă acestea nu îndeplinesc angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, ba chiar „va încuraja Rusia să facă ce naiba vrea”.
Potrivit documentelor NATO, doar 11 din 31 de state membre NATO, printre care România, îndeplinesc criteriul invocat de Donald Trump.