Noi greve și demonstrații vor avea loc în Franța, marți, pentru a doua oară într-o lună, în semn de protest față de planul guvernului de a crește vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Aproximativ un milion de persoane sunt așteptate să iasă în stradă în toată țara, a declarat o sursă din cadrul poliției pentru AFP.
Precedenta zi de proteste a avut loc pe 19 ianuarie, când în jur de 1,1 milioane de persoane au protestat pentru a-și exprima opoziția față de reformă.
Angajații din domeniul transporturilor se află printre cei care vor ieși în stradă. Asta înseamnă că mulți francezi vor trebui să găsească mijloace alternative de transport pentru a ajunge la muncă sau vor fi nevoiți să lucreze de acasă.
Situația va fi complicată la Paris, unde circulația metrourilor și a trenurilor suburbane va fi restricționată drastic, a anunțat operatorul de transport al capitalei, RATP.
Călătoriile interurbane vor fi, de asemenea, perturbate, doar unu din trei trenuri de mare viteză urmând să circule, a anunțat compania națională de căi ferate SNCF.
Călătoriile aeriene vor fi mai puțin afectate, transportatorul național Air France anunțând că va anula unu din 10 zboruri pe distanțe scurte și medii, dar că zborurile pe distanțe lungi nu vor fi afectate.
Aproximativ jumătate dintre profesorii de grădiniță și de școală primară vor intra de asemenea în grevă, a declarat principalul sindicat al profesorilor, Snuipp-FSU.
Guvernul nu dă înapoi
Aproximativ 61% dintre francezi susțin protestul, a arătat luni un nou sondaj realizat de institutul OpinionWay – o creștere de trei puncte procentuale față de 12 ianuarie. Iar explicațiile guvernului nu i-au convins pe mulți dintre cetățeni.
Președintele Emmanuel Macron a plasat reforma pensiilor în centrul campaniei sale pentru realegere de anul trecut. Macron a declarat luni că modificările sunt esențiale și a oferit exemplul țărilor din jurul Franței, unde, a spus el, oamenii se pensionează de obicei mai târziu.
Șeful statului a insistat că mărirea vârstei de pensionare este necesară pentru finanțarea viitoare a sistemului, avertizând că acesta va ajunge în deficit în următorii ani.
Cea mai controversată parte a revizuirii este creșterea vârstei minime de pensionare – de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 de ani, până în 2030. Dar modificările urmează să crească și numărul de ani în care oamenii trebuie să cotizeze, înainte de a putea primi o pensie completă.
Concret, începând din 2027, francezii trebuie să fi lucrat cel puțin 43 de ani pentru a obține o pensie completă. Cei care nu îndeplinesc condițiile, cum ar fi femeile care își întrerup cariera pentru a-și crește copiii și persoanele care au făcut studii mai lungi și și-au început cariera târziu, trebuie să lucreze până la 67 de ani pentru a se pensiona fără penalizări, scrie Le Monde.
Opozanții subliniază că sistemul de pensii este în prezent echilibrat și îl citează în acest scop pe șeful Consiliului consultativ independent privind pensiile. „Cheltuielile cu pensiile nu sunt scăpate de sub control, ci relativ controlate”, a spus acesta.
Răspunzând criticilor, guvernul a semnalat că ar putea exista o marjă de manevră în ceea ce privește unele dintre măsurile sugerate, însă prim-ministra Elisabeth Borne a declarat că majorarea vârstei de pensionare nu este „negociabilă”.
7.000 de amendamente
Dincolo de opoziția din stradă, procesul legislativ al proiectului de reforma va fi și el dificil.
Comisiile parlamentare au început luni să examineze proiectul de lege. Opoziția de stânga a depus peste 7.000 de amendamente, în încercarea de a încetini parcursul său prin parlament.
Aliații centriști ai lui Macron, lipsiți de o majoritate absolută, vor avea nevoie de ajutor pentru a impune noua legislație.
Cum stânga și extrema-dreaptă se opun reformei, președintele francez va fi nevoit să se bazeze pe sprijinul celor aproximativ 60 de deputați ai partidului conservator Republicanii.
În vreme ce în principiu sunt în favoarea reformei pensiilor, chiar și unii dintre conservatori au avertizat că ar putea vota împotrivă.