6 comentariiPrezent în Corsica pentru prima dată din 2020, președintele Emmanuel Macron a propus joi, în fața Adunării corsicane, acordarea unei autonomii pentru această insulă, în interiorul republicii.
„Această autonomie trebuie să fie un mijloc de a construi împreună viitorul. Fără dezangajarea statului. Nu va fi o autonomie împotriva statului, nici o autonomie fără stat, ci o autonomie pentru Corsica și în interiorul republicii”, a explicat el.
În ceea ce privește forma, șeful statului a acordat șase luni guvernului și aleșilor corsicani pentru a obține un „text constituțional și organic” care să pună bazele importantului pas. Acest text ar urma să servească apoi drept bază pentru o „revizuire constituțională”.
„Noua etapă instituțională pe care dorim să o lansăm trebuie să permită Corsicii să își păstreze sufletul și identitatea, rămânând în același timp în limitele republicii”, a declarat Macron.
Propunerea lui Macron îi va mulțumi pe naționaliștii corsicani, care au ținut în mod constant tema autonomiei în atenția publică, inclusiv în timpul campaniei electorale din 2022.
Un alt anunț al președintelui salutat de naționaliști a fost cel privind folosirea limbii corsicane. Macron a vorbit despre „un serviciu public de educație în favoarea bilingvismului”.
Președintele a fost aplaudat călduros la finalul discursului său, dar punerea în aplicare a propunerii sale nu este deloc simplă.
După acordul – foarte probabil – obținut în cadrul discuțiilor dintre executiv și aleșii corsicani, textul va trebui să treacă prin votul Adunării Naționale și al Senatului.
Orice modificare constituțională care nu merge la referendum trebuie să obțină 3/5 din voturile Camerelor reunite. Aceasta se anunță a fi o problemă cu risc ridicat, cu o majoritate relativă în Adunarea Națională și un Senat de dreapta care se opune cu înverșunare autonomiei corsicane, scrie site-ul BFMTV.
Varianta referendumului public pare exclusă, notează Le Monde.
Cotidianul francez scrie că odată obținută, autonomia va oferi autorităților din Corsica dreptul de a lua decizii în materie de economie, amenajarea teritoriului, transporturi, mediu, agricultură și pescuit, printre altele, deși domeniile exacte urmează să fie stabilite împreună cu Parisul.
Le Monde mai subliniază că, potrivit afirmațiilor președintelui, puterea normativă a Corsicii ar putea semăna cu cea exercitată în mod concret de regiunile italiene, adică ar consta în principal în adaptarea legislației naționale.
În introducerea discursului său, Macron a vorbit despre un „moment istoric”, salutând un „spirit de responsabilitate” și un „simț al datoriei” din partea oficialilor corsicani, în timpul discuțiilor purtate cu guvernul.
Tratativele au început în 2022, în urma morții militantului pro-independență Yvan Colonna – care a fost atacat în închisoarea din Arles, unde ispășea o pedeapsă pe viață pentru asasinarea prefectului poliției din Corsica, Claude Erignac, în 1998 – și a demonstrațiilor violente care au urmat în întreaga insulă.
În acel moment, guvernul de la Paris a deschis un dialog cu corsicanii, despre care a spus că ar putea „merge până la autonomie”.