Sute de mii de francezi au ieșit pe străzile mai multor orașe pentru a-și manifesta nemulțumirea și a cere guvernului să renunțe la reforme. După trei zile de greve la nivel național, organizate de la începutul anului, sindicatele sperau să egaleze performanța atinsă pe 19 ianuarie, când mai mult de un milion de oameni au protestat în Franța.
„Dacă nu sunt capabili să asculte ce se întâmplă pe străzi și nu sunt capabili să realizeze ce se întâmplă cu oamenii, ei bine, nu ar trebui să fie surprinși că tensiunile explodează la un moment dat”, a declarat Delphine Maisonneuve, o asistentă medicală în vârstă de 43 de ani.
Francezii petrec cel mai mare număr de ani la pensie dintre țările dezvoltate economic, un beneficiu la care, arată sondajele de opinie, o majoritate substanțială a oamenilor nu doresc să renunțe. Președintele Emmanuel Macron spune că reforma este „vitală” pentru asigurarea viabilității sistemului de pensii.
„Ne spun că va trebui să mai lucrăm doi ani, dar speranța noastră de viață este mai mică decât majoritatea muncitorilor”, a declarat Anthony Chauveau, un pompier de 40 de ani din Tours.
Protestele au fost în cea mai parte pașnice, dar la Paris au apărut câteva ciocniri. O mașină și mai multe coșuri de gunoi au fost incendiate, iar forțele de poliție au folosit gaze lacrimogene și grenade asomatoare în încercarea de a dispersa unele dintre elementele mai radicale.
Într-o declarație comună făcută înaintea protestelor de sâmbătă, sindicatele principale au cerut guvernului să retragă proiectul de lege. Aceștia au avertizat că vor încerca să blocheze Franța începând cu 7 martie, dacă cererile lor nu vor fi îndeplinite. O grevă este deja programată pentru 16 februarie.
„Dacă guvernul continuă să rămână surd, atunci gruparea intersindicală va cere închiderea Franței”, au spus aceștia înaintea protestelor de sâmbătă.
Protestele sunt primele care au loc într-o zi de weekend și vin la finalul primei săptămâni de dezbateri pe tema legilor pensiilor în Parlament.
Opoziția a înaintat mii de amendamente pentru a complica dezbaterea și, în cele din urmă, să încerce să forțeze guvernul să adopte proiectul de lege fără un vot parlamentar, prin decret, o decizie care ar putea afecta mandatul lui Emmanuel Macron.