ComenteazăÎn 2020, Grace mai avea doi ani până la absolvirea liceului și voia să își facă părinții mândri, în special pe tatăl ei. „I-am spus că îl iubesc și că o să fac tot posibilul”, spune Grace.
A fost ultima promisiune făcută, într-un moment în care tatăl era intubat, într-o secție de terapie intensivă pentru pacienții cu COVID.
Bărbatul a murit a doua zi, pe 9 aprilie anul trecut, la apogeul primului val de COVID în Franța.
Tânăra a declarat pentru CNN că i-a fost foarte greu să se întoarcă în septembrie la școala ei din Seine-Saint-Denis, suburbia din nord-estul Parisului, greu lovită de pandemie.
Se temea că colegii o vor privi altfel, dar în scurt timp, o prietenă i-a mărturisit că și ea și-a pierdut tatăl.
De fapt, în total, 20 de elevi de la școala Eugen Delacroix au pierdut o rudă în 2020, potrivit primărie locale.
Nimic nu sugerează că aceste decese au fost cauzate de infectările produse la școală. Dar CNN a vorbit cu elevii de la Eugene Delacroix, care spun că au aceeași grijă: teama de a aduce virusul acasă.
Politica școlilor deschise
Dincolo de o scurtă perioadă în care au fost închise, la debutul pandemiei, școlile din Franța au fost în mare parte funcționale.
A fost un motiv de mândrie pentru autorități, dar și o necesitate pentru livrarea unui serviciu social. Și asta pentru că mulți părinți se bazează pe mesele servite copiilor la școală.
Guvernul și-a subliniat convingerea că beneficiile școlilor deschise întrec cu mult costurile.
„Să nu uităm ce anume ne face mândri. Nicio altă țară din UE nu și-a ținut școlile deschise așa de mult precum Franța”, a declarat ministrul pentru Afaceri Europene, Clement Beaune, în martie, într-un moment în care vecina Italie tocmai își închidea școlile pentru a controla virusul.
Franța și-a închis școlile pentru doar 10 săptămâni, în toată perioada pandemiei. Prin comparație, Italia le-a închis pentru 35 de săptămâni, iar Marea Britanie și Germania, pentru 27-28 de săptămâni.
Anul trecut, unitățile de învățământ din Franța au fost închise în martie, apoi redeschise în mai-iunie.
„Copiii trebuie să se întoarcă la școală, deoarece există pericolul ca ei să rămână în urmă. Vom avea diferențe în educație, iar inegalitățile vor fi exacerbate”, a explicat președintele Emmanuel Macron, într-o vizită la o școală dintr-o suburbie a Parisului, în mai anul trecut.
În septembrie a devenit obligatoriu pentru mai bine de 12 milioane de elevi să se întoarcă în clase.
Cei de peste 11 ani erau obligați să poarte măști, clasele trebuiau ventilate, iar distanțarea socială, impusă pe holuri și la cantine. Dar nu toate școlile au putut respecta aceste măsuri, în special cele din cartierele sărace.
Coleen Brown, profesoară de engleză la Eugene Delacroix, unde clasele au în jur de 30 de elevi, spune că restricțiile au fost imposibil de implementat la debutul anului școlar.
Ferestrele nu se deschideau, unii copii își scoteau măștile, școala nu avea un personal de curățenie, iar testarea era insuficientă.
„Franța o fi fost excepțională în sensul că a ținut școlile deschise în ciuda costurilor, dar nu a fost excepțională în privința finanțării alocate, pentru ca acest lucru să fie făcut în siguranță”, spune Brown.
În ciuda rugăminților lui Brown și a temerilor de a intra în clădire, ea a mărturisit că nu prea multe lucruri au fost făcute care să asigure siguranța.
Reclamațiile pe care ea și alți profesori le-au făcut către oficialii școlii nu au avut niciun rezultat.
Ministrul educației, Jean-Michel Blanquer, a admis pentru CNN că politicile puse în aplicare nu au fost perfecte.
Apelul profesorilor
În acest timp, în Marea Britanie, spre exemplu, cei mai mulți copii făceau cursuri de acasă, după ce guvernul a impus un lockdown național, iar școlile au fost închise, pe măsură ce varianta mai contagioasă a virusului s-a extins în țară.
Când această variantă a ajuns și în Franța, o mișcare de protest a angajaților din educație, numită „Stylos Rouge” („Stilourile roșii”), s-a organizat pentru a ataca deciziile guvernului.
În martie, această mișcare de protest l-a acuzat pe Blanquer că a eșuat în misiunea sa de a proteja profesorii care intră în contact cu „copiii care răspândesc virusul”.
Și nicăieri nu s-au simțit efectele pandemiei mai mult decât în Seine-Saint Denis, regiunea care a suferit cel mai mult de pe urma pandemiei.
La apogeul celui de-al treilea val, pe măsură ce virusul a început iar să circule la școala Eugene Delacroix, 22 de clase au fost nevoite să se închidă, după ce elevii și profesorii au fost testați pozitiv, potrivit sindicatelor profesorilor.
Politica guvernului spunea că trei elevi trebuie să fie testați pozitiv, pentru ca o clasă să intre în carantină. Deja în martie 2021, pragul a fost coborât la doar un elev.
Sindicatul profesorilor a trimis o scrisoare deschisă către Macron și Blanquer, criticând actuala situație și cerând „închiderea temporară imediată a liceelor”.
Primărița Parisului, Anne Hidalgo, care ia în calcul o candidatură la președinție în 2022, a susținut apelul și a cerut și ea închiderea școlilor din capitală, pentru a controla răspândirea virusului. Dar nicio măsură nu a fost luată.
Blanquer a apărat politica școlilor deschise, într-o discuție cu CNN.
„Era necesar ca elevii să meargă la școală, nu doar pentru a învăța, dar și pentru a interacționa cu alții, din motive de sănătate”, a spus el. „În timpul unei crize îți arăți adevăratele valori, iar pentru noi, școala este foarte importantă”, a adăugat oficialul.
Strategia s-a reflectat în decizia lui Macron de a nu impune un lockdown strict, la începutul lui 2021. Președintele a insistat că țara trebuie să ia în calcul impactul unei astfel de măsuri asupra sănătății mintale și a economiei.
Dar între ianuarie și martie, tema de infectare a devenit parte integrală a vieții de la Eugene Delacroix, spun unii elevi, pentru CNN.
După ce tatăl ei a murit, Grace a început să se teamă că va aduce virusul acasă. „Nu ne era teamă că ne vom infecta noi, dar dacă ne îmbolnăveam și îl aducem acasă și îl dădeam unui văr sau unui nepot? Te simți oribil, chiar dacă nu ar fi vina ta”, spune ea.
Maelle Benzimera, o tânără de 17 ani care învață tot la Eugene Delacroix, a spus la rândul ei că i-a fost tot timpul teamă că îi va îmbolnăvi pe cei dragi.
„Știu că dacă m-aș infecta, aș fi un pic bolnavă, dar nu așa de rău încât să ajung la spital. În vreme ce dacă părinții mei au virusul, știu că ar putea să moară sau să ajungă la spital. Trăiesc cu teama asta din septembrie”, spune Benzimera.
Copiii, vectori de transmitere
Abia în luna aprilie, când spitalele au avertizat că sunt suprasolicitate, Macron a decis în cele din urmă să impună un lockdown parțial.
Președintele a ordonat și închiderea școlilor pentru trei-patru săptămâni, extinzând practic vacanța de Paște.
În următoarele săptămâni, rata de infectare printre francezii de sub 20 de ani a scăzut în întreaga țară, potrivit datelor oficiale.
Autoritățile spun acum că au făcut tot posibilul pentru a redeschide școlile în siguranță, promițând teste și vaccinuri pentru profesorii de peste 55 de ani.
Școlile primare și grădinițele s-au redeschis pe 26 aprilie, iar liceele și celelalte școli, pe 3 mai.
Între timp, peste 15 milioane de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin, adică 29% din populația adultă a țării.
Președintele a asigurat că o strategie specifică va fi implementată pentru imunizarea profesorilor. Dar cei cu vârste sub 55 de ani nu vor avea prioritate până în luna iunie.
Unii epidemiologi și oameni de știință au pus sub semnul întrebării decizia guvernului de a ține școlile deschise, în ciuda incidenței ridicate a virusului.
Aceștia au subliniat că copiii au fost cu siguranță un vector de transmitere și că închiderea claselor după apariția unui caz pozitiv nu a fost o măsură suficientă. Pentru stoparea răspândirii virusului, au spus ei, întreaga școală trebuia, de fapt, închisă.
Epidemioloaga Catherine Hill spune că în lipsa unei campanii masive de testare, nivelul de transmitere din școli nu poate fi estimat.
„E ca și cum ai încerca să îți umpli cada cu strecurătoarea. Nu merge. Închizi clasele după apariția unui caz pozitiv, dar apoi ceilalți elevi se pot infecta în orice moment, așa că trebuie să o faci din nou, iar dacă faci asta cu 250.000 pe săptămână la o populație de 6,6 milioane (în școlile primare), nu ajungi nicăieri”, spune ea.
Într-un moment în care 5.000 de pacienți se află încă în secțiile de terapie intensivă din țară, scrie CNN, mulți profesori din Franța cred că întoarcerea la școală va însemna un singur lucru: creșterea ratei de infectare.