ComenteazăLiderii Franței și Germaniei au încercat să convingă Ucraina să fie de acord cu implementarea Acordurilor de la Minsk, care reglementează pacea din Donbas și oferă autonomie regiunilor Donețk și Lugansk, au declarat surse din guvernul de la Kiev pentru publicația Kyiv Independent.
Potrivit publicației ucrainene, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe omologul său Vladimir Zelenski să poarte tratative directe cu separatiștii controlați de Moscova, lucru pe care liderul de la Kiev l-a refuzat.
Zelenski a spus în mai multe rânduri că Kievul nu va negocia cu separatiștii, că aceasta este o „linie roșie” a Ucrainei, și l-a invitat, în schimb, pe Vladimir Putin la discuții. Kremlinul a spus că acest lucru nu ar avea sens.
Macron a făcut această propunere pe 8 februarie, în timpul vizitei la Kiev, la o zi după ce ar fi discutat-o și cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin.
Și cancelarul german Olaf Scholz, care a ajuns la Kiev pe 14 februarie, a încercat să îl convingă pe Zelenski să fie de acord cu autonomia celor două regiuni separatiste, scrie Kyiv Independent.
Scholz a spus public că președintele ucrainean a fost de acord să prezinte un plan pentru introducerea unui statut special pentru cele două regiuni ocupate. Zelenski nu a comentat public pe această temă.
Ce sunt Acordurile de la Minsk
Cererea privind autonomia celor două regiuni separatiste vine din interpretarea celor două acorduri de pace semnate la Minsk în 2014 și 2015, după două înfrângeri majore ale Ucrainei în Donbas.
Rusia susține că nu este implicată în „conflictul civil” din estul Ucrainei, dar Kievul și sursele occidentale spun că separatiștii beneficiază de sprijinul direct al Moscovei și chiar de forțe militare ruse.
Zona totală ocupată din Donbas este de 18.000 de kilometri pătrați. Un raport ONU din 2016 estimează populația din cele două regiuni la 2,7 milioane de locuitori. Alți 1,6 milioane de oameni au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Cele două acorduri au rolul de a stopa războiul și de a menține pacea și stabilitatea în regiune, reglementând în același timp statutul zonelor separatiste Donețk și Lugansk.
Documentele prevăd printre altele că Ucraina trebuie să adopte o lege care să acorde un „statut special” celor două regiuni. Acest statut prevede o autonomie sporită, posibil chiar o semiindependență, pentru Donețk și Lugansk. Statutul special ar trebui inclus în Constituția țării.
Cele două teritorii ar primi o amnistie pentru toți combatanții, dreptul de a folosi limba rusă, dreptul de a-și numi procurorii și judecătorii, de a dezvolta legături politice și economice cu Rusia. Mai mult, acordurile permit regiunilor să își formeze propriile „miliții populare”.
Un proces de pace înghețat
Unele dintre prevederile acordurilor au fost implementate. Forțele ucrainene și cele separatiste pro-ruse și-au retras în mare parte armamentul greu la 15 kilometri de linia frontului.
Încălcări ale armistițiului au încă loc, iar pierderea de vieți omenești continuă.
Ucraina a adoptat o lege care acordă un statut temporar de autonomie regiunilor ocupate, ca prim pas spre o soluție finală. Dar procesul de pace nu s-a mai mișcat de ani de zile, iar ambele părți dau vina una pe cealaltă.
Kievul cere ca alegerile locale să fie organizate în concordanță cu legislația ucraineană, sub standardele și monitorizarea OSCE, și doar după ce forțele separatiste și paramilitarii sunt retrași, iar granița națională se întoarce sub controlul său.
De partea cealaltă, Rusia acuză că Ucraina nu vrea să implementeze acordurile și că, mai mult, se pregătește să preia controlul asupra regiunilor separatiste printr-o intervenție militară. Miercuri, Putin i-a acuzat pe ucraineni de „genocid” împotriva locuitorilor din Donbas.
Un cal troian în Ucraina
Pentru Ucraina, acordarea autonomiei sporite este o dublă problemă. În interpretarea Rusiei, aceste „detalii” includ un drept de veto al acestor regiuni separatiste în privința politicii externe a Kievului, inclusiv aderarea la NATO.
În acest fel, Ucraina ar rămâne practic în sfera de influență a Moscovei. Motiv pentru care Kievul a respins ferm varianta.
Apoi, multe țin de opinia publică. Autonomia Donbasului ocupat este văzută de mulți ucraineni drept o predare în fața Rusiei.
Potrivit unui sondaj din februarie 2020, 62% dintre ucraineni se opun instituirii acestui statut special în Constituția țării.
Mulți comentatori ucraineni, scrie Kyiv Independent, consideră că mișcarea ar avea drept rezultat introducerea unui teritoriu legal controlat de Rusia în interiorul Ucrainei, unde va acționa ca un cal troian, drenând resursele economice ale țării și blocând calea spre integrarea euroatlantică.
Rusia a făcut un prim pas spre recunoașterea regiunilor separatiste
Din 2015, Ucraina a fost nevoită să facă un balet diplomatic, pentru a evita să implementeze versiunea rusă a acordurilor și, posibil, să evite un acord între Moscova și Occident peste capul său.
Între timp, Rusia și-a întețit solicitările în acest sens. Marți, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o rezoluție prin care cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk.
Moțiunea votată de parlamentari alimentează tensiunile în plină criză ucraineană și cel puțin la prima vedere, pare să dea o lovitură acordurilor de la Minsk.
Rezoluția nu îl obligă însă pe Putin să ia o decizie, iar experții au avertizat că votul covârșitor „pro” al parlamentarilor nu înseamnă că Kremlinul este pe aceeași lungime de undă.
„Rezoluția Dumei este în primul rând o mișcare de propagandă”, a explicat pentru The Moscow Times Konstantin Șorkin, un expert la think-tank-ul Carnegie Moscow Center. „Acordurile de la Minsk sunt mult mai bune pentru Rusia decât pentru Ucraina, dar este folositor pentru Moscova să îi arate Kievului că ar putea să le abandoneze, dacă are nevoie”, a adăugat expertul.
Într-o discuție cu Libertatea, Serghei Solodki, fost jurnalist ucrainean, în prezent director adjunct al think-tank-ului New Europe Center, a explicat că recunoașterea teritoriilor separatiste ar simboliza ceea ce toată lumea vede deja.
„Rusia a fost în spatele tuturor mișcărilor din teritoriile ocupate de la bun început. Rusia ar legaliza ceea ce a realizat deja, de facto. 600.000 de oameni din teritoriile ocupate au pașapoarte rusești, rubla rusească este principala monedă acolo. Rusia controlează teritoriile din punct de vedere militar”, a explicat el.
„Dacă Rusia legitimizează teritoriile ocupate, asta va duce la moartea evidentă a negocierilor în acest conflict”, a adăugat el.