„Franţa sprijină Curtea Penală Internaţională, independenţa acesteia şi lupta împotriva impunităţii în toate situaţiile”, a transmis Ministerul de Externe de la Paris, citat de Agerpres.

„Franţa a condamnat pe 7 octombrie masacrele antisemite comise de Hamas. Această grupare teroristă a revendicat atacurile barbare îndreptate împotriva civililor, însoţite de acte de tortură şi violenţe sexuale”, se precizează în comunicat.

În ce priveşte Israelul, țara condusă de Macron a avertizat de luni bune „asupra imperativului respectării stricte a dreptului internaţional umanitar şi în special asupra caracterului inacceptabil al pierderilor civile din Fâşia Gaza şi al unui acces umanitar insuficient”, iar o „soluţie politică durabilă” este singura variantă pentru „restabilirea unui orizont de pace”, mai spun francezii.

Procurorul-şef al CPI, Karim Khan, a cerut mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, şi pentru Yajya Sinwar, Ismail Haniyeh şi Mohammed al-Masri, lideri ai grupării islamiste Hamas. El a precizat că are „motive rezonabile să creadă” că cei pe care-i vizează se fac vinovaţi de crime de război şi de crime împotriva umanităţii după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și pentru războiul care a urmat în Fâșia Gaza.

Procurorul a susținut luni, 20 mai, că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

Completul care va decide în privința mandatelor de arestare este format din 3 magistrați, iar președinte este Iulia Motoc, judecător român.

Este pentru prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Benjamin Netanyahu lângă președintele rus Vladimir Putin, pentru care aceeași instituție a emis, în martie 2023, un mandat de arestare din cauza deportării de copii din Ucraina.

Fondată în 1998, în baza Statutului de la Roma, Curtea Penală Internațională judecă crime de război, crime de genocid și crime împotriva umanității. Tratatul CPI a fost ratificat de 123 de state, dar nu și de SUA, Rusia și Israel.

Urmărește-ne pe Google News