Ascensiunea neasteptata a lui Le Pen a readus in atentia opiniei publice tendintele radicale din Europa. Formatiunile de extrema dreapta au inregistrat progrese pe batranul continent in ultimii ani, dar partidele care au la baza aceasta doctrina sunt reprezentate diferit in tarile membre ale Uniunii, relateaza AFP.
AUSTRIA. Extrema dreapta, reprezentata de Partidul Liberal, a surprins Europa, devenind al doilea partid in urma alegerilor legislative din octombrie 1999, cu 27 la suta din voturi. In cadrul guvernului austriac, extrema dreapta detine cinci ministere, precum si functia de vicecancelar. In prezent, formatiunea condusa din culise de populistul Joerg Haider este in scadere in sondajele de opinie, pierzand mai mult de un sfert din alegatori.
GERMANIA. Divizata si radicala, extrema dreapta nu are decat un reprezentant ales la nivel regional si federal, iar partidele care au la baza aceasta doctrina au pierdut aproximativ o zecime din membrii lor, care in 2001 erau estimati la 33.000, potrivit politiei.
BELGIA: Blocul Flamand (Vlaams Blok) a devenit al treilea partid din tara in urma alegerilor generale din iunie 1999, cu 9,9 la suta din voturi. In al doilea oras ca marime din Belgia, Anvers, formatiunea a obtinut 33 la suta din voturi, seducand electoratul popular, dar si membri ai claselor mijlocii si instarite.
DANEMARCA: Partidul Poporului din Danemarca (Dansk Folkepartiet, DFP) este a treia formatiune din tara, dupa ce a obtinut 12 la suta din sufragii la alegerile legislative din noiembrie, care au adus in Parlament o majoritate de dreapta, pentru prima data dupa 72 de ani. Condus de o femeie, Pia Kjaersgaard, PPD a impus drept tema centrala a politicii interne a tarii problema imigrarii.
MAREA BRITANIE. Partidul National Britanic (British National Party, BNP) este cea mai cunoscuta formatiune de extrema dreapta si intentioneaza sa castige alegerile locale. Formatiunea va prezenta 68 de candidati, iar campania sa electorala este axata pe problemele insecuritatii si teama de islamism.
ITALIA: Liga Nordului, condusa de Umberto Bossi, participa la guvernul format, in iunie 2001, de Silvio Berlusconi, unde detine trei ministere. De asemenea, in urma alegerilor legislative din mai 2001, formatiunea lui Bossi este reprezentata in Parlament de 30 de deputati si 17 senatori. Partidul neofascist, MSI-Fiamma Tricolore, a obtinut 0,4 la suta din sufragii la aceste alegeri, fata de 0,9 la suta in 1996 si este reprezentat in Parlament de un senator.
OLANDA: La alegerile municipale din martie, Pim Fortuyn, un dandy populist care se mandreste cu faptul ca e homosexual si foloseste sloganuri xenofobe, a obtinut peste 34 la suta din sufragii la Rotterdam, al doilea oras ca marime din tara, devenind dintr-odata liderul primului partid din acest oras portuar. Ultimele sondaje estimeaza ca, in alegeri, lista Pim Fortuyn ar putea obtine 20 de locuri din cele 150 din Camera inferioara a Parlamentului.
Chirac, creditat cu 80% din voturi
Conform ultimului sondaj, dat publicitatii luni in Franta, actualul presedinte Jacques Chirac ar urma sa obtina o victorie zdrobitoare in turul doi al alegerilor, care va avea loc duminica, 5 mai. In timp ce Chirac este creditat cu 76 – 81% din voturi, candidatul extremei dreapta, Jean-Marie Le Pen, ar urma sa primeasca intre 19% si 24% din sufragii. De data aceasta, sociologii considera ca nu mai este posibila repetarea istoriei din turul intai, cand Le Pen a fost tot timpul creditat doar cu sansa a treia, pentru a se califica totusi in finala.