Fresca Ateneului Român a fost acoperită de comuniști. Aceștia au scos și imaginile cu Regele Carol al II-lea și cele ale viitorului Rege Mihai

Operă a pictorului Costin Petrescu (1872-1954), Fresca Ateneului prezintă în 25 de scene, pe o suprafață de 75 metri lungime și trei metri lățime, zbuciumata istorie a poporului român, începând de la războaiele dacice până la făurirea României Mari și momentul încoronării de la Alba Iulia, a explicat academician Răzvan Theodorescu, după concertul extraordinar „Regal pentru Centenar”, susținut luni seară, la Ateneul Român,  de Filarmonica și Corul Filarmonicii ”George Enescu” din Bucureşti.

Evenimentului cultural „Regal pentru Centenar”, a fost organizat de Patriarhia Română, Primăria Municipiului București și Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri și al împlinirii a 80 de ani (1938 – 2018) de la inaugurarea Marii Fresce a Ateneului Român.

După concertul  susținut de  Corul și Orchestra Filarmonicii  avându-l ca dirijor pe maestrul Iosif Ion Prunner, a luat cuvântul academicianul  Răzvan Theodorescu care a prezentat câteva aspecte legate de Fresca Ateneului Român.

”La un pas de a fi distrusă de Gheorghe Gheorghiu Dej, Fresca a fost salvată de Patriarhul Iustinian , care i-a propus lui Dej să o acopere cu o draperie roșie. Așa că a fost acoperită timp de decenii, dar a fost salvată, iar astăzi Fresca Ateneului este o mărturie vizuală a istoriei poporului român.Fresca,  începută la 11 septembrie 1933 și finalizată în 22 aprilie 1937, a fost inaugurată în 26 mai 1938.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Dintre cele 25 de scene prezentate pe frescă, ultima intitulată ”Carol al II-lea -Epoca de consolidare” , are o istorie cu totul aparte, mai cu seamă că nu mai  există în forma inițială. La finalul Frescei era prezentat Carol al II-lea cu fiul său, viitorul rege Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia. Această scenă a fost scoasă. Pentru a ascunde adevărul unor momente istorice, mai ales rolul monarhiei în destinul țării. Așa că, fresca a fost acoperită în 1948 cu o cortină de catifea roșie. Totuși, numai așa a putut fi salvată de la distrugere. De aceea azi, Marea Frescă rămâne o icoană vie a clipelor de jertfă și izbândă ale istoriei naționale, descoperind cu naturalețe unitatea de credință și de neam a poporului român”, a mai spus vicepreședintele Academiei, Răzvan Teodorescu.

Tot în cadrul evenimentului ”Regal pentru Centenar” fost prezentat trailer-ul filmului „Marea Frescă a Ateneului Român”, realizat de Patriarhia Română, Trinitas TV, cu sprijinul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic a Municipiului București. Documentarul a prezentat dramatica istorie a frescei care înfrumusețează Sala Mare a Ateneului și pe care mulți dintre cei care vizitează locașul de cultură nu o cunosc.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat în încheierea spectacolului „Regal pentru Centenar”, că Marea Frescă a Ateneului Român, realizată în perioada 11 septembrie 1933 – 22 aprilie 1937 de către pictorul Costin Petrescu, adună la un loc mai multe mănăstiri emblematice pentru neamul românesc.Patriarhul Daniel a explicat mai întîi tehnica picturii în frescă a lui Petrescu.

” După studii la Paris și Viena, în anul 1920, Costin Petrescu a fost chemat la Lyon, în Franța, unde a predat un curs de pictură în frescă. Experiența sa de profesor și de maestru familiarizat cu fresca a fost încununată prin publicarea unui valoros tratat: Lart de la fresque, (Arta frescei), apărut în 1931 la Editura Lefranc din Paris. Valoarea spirituală și artistică a acestei tehnici ne trimite, și astăzi, cu gândul la pictura mănăstirilor: Voroneț, Probota, Arbore, Sucevița, Moldovița, Humor, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Pătrăuți, Bălinești și nu numai, unele dintre ele înscrise astăzi în patrimoniul mondial UNESCO, într-o categorie aparte pentru pictura lor exterioară în frescă”, a spus PF Daniel.

Fresca Ateneului, o Liturghie a unităţii şi a demnităţii poporului român

Recomandări

LIVE TEXT | Rezultate alegeri SUA 2024. Donald Trump conduce: statele-cheie, așteptate să decidă câștigătorul

Fresca Ateneului este o Liturghie a unităţii şi a demnităţii poporului român. În frescă sunt prezentate, printre altele,  Mănăstirile Moldovița, Cozia, Curtea de Argeș și Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iași

”Dintre ansamblurile murale din Bucovina, Costin Petrescu a ales să reprezinte în Fresca Ateneului Mănăstirea Moldovița, ctitorită în anul 1532 de domnitorul Petru Rareș pentru a înlocui vechea ctitorie a străbunicului său, domnitorul Alexandru cel Bun, portretizat și el în fresca Ateneului, în fața pridvorului deschis al Mănăstirii Moldovița. În cazul Moldoviței, vorbim, astfel, de o pictură care rezistă de 486 de ani”, a adăugat PF Daniel.

Alte edificii ecleziastice, simboluri ale Ortodoxiei în istoria poporului român, reprezentate în fresca Ateneului sunt: Mănăstirile Cozia și Curtea de Argeș, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iași şi pridvorul Mănăstirii Hurezi, Biserica din Țebea, Dealul Mitropoliei și Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Aşadar, a fost ales acest tip de tehnică pentru marea pictură a Ateneului Român, deoarece pictorul bisericesc Costin Petrescu știa că tehnica pictării în frescă a sfintelor icoane este cea mai potrivită pentru a zugrăvi chipuri de persoane şi evenimente din istoria neamului românesc, care se bucură de o cinstire deosebită în memoria colectivă a românilor.

Costin Petrescu, autorul frescei Ateneului Român, a pictat mai multe lăcașuri de cult precum: Biserica Sfântul Silvestru, Biserica Sfântul Dumitru – Colentina, Biserica Mihai Vodă din București sau Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului și altele.

În penultima scenă a Marii Fresce a Ateneului se poate observa Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, realizată după planurile arhitectului Victor Gh. Ștefănescu și finalizată în anul 1922, pentru momentul încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, la 15 octombrie 1922. Această catedrală a fost construită în stil neoromânesc, cu elemente de tradiție bizantină, iar pictura a fost realizată de același Costin Petrescu, în tehnica frescă.

Costin Petrescu a realizat și pictura de la Reședința Patriarhală

”Ultima lucrare a sa a fost pictura de la Reședința Patriarhală, din holul alăturat Paraclisului Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, pictură începută în anul 1951, la inițiativa Patriarhului Justinian Marina. Costin Petrescu a trecut la cele veșnice în anul 1954, în timpul lucrărilor la fresca de la Reședința Patriarhală din Bucureşti, pictura fiind continuată de ucenicul său, Vasile Rudeanu și de fiul său, Radu Costin Petrescu.În timp ce artistul Costin Petrescu lucra la Marea Frescă a Ateneului Român, un alt contemporan de-al său, Dimitrie Belizarie, a susținut reînvierea acestei tehnici, pictând, în perioada 1932-1935, Catedrala Patriarhală cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena.

După căderea regimului comunist, pictura bisericească de azi, prin tehnica frescă, exprimă reîntoarcerea la arta de tradiție bizantină, deoarece pictura bizantină este cea mai compatibilă cu Liturghia ortodoxă bizantină şi cu imnografia ortodoxă bizantină, desigur, interpretată în nota sensibilităţii româneşti de mai multe secole, a explicat Întâistătătorul BOR.

”Ateneul Român a fost construit, exact cu 130 de ani în urmă, în 1888, pe vatra unei biserici care a aparţinut Episcopiei Râmnicului, iar fresca pictorului Costin Petrescu, din sala circulară situată sub cupola Ateneului Român, a fost realizată, ca o familiaritate românească între cult şi cultură.  Fresca aceasta prezintă istoria poporului român ca pe o taină a Crucii şi a Învierii sale, a suferinţei şi a biruinţei sale, dar mai ales ca pe o Liturghie a unităţii şi a demnităţii poporului român”, a mai concluzionat Patriarhul Daniel.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News