Mai întâi a fost mesajul Asociației “MaiMultVerde”, un apel mobilizator pe rețelele sociale pentru igienizarea Deltei. Atrași de haștagul #cuapelecurate, la ușa virtuală a asociației au bătut, de-a valma, farmaciști, economiști, ingineri, contabili, juriști, corporatiși, o profă de franceză, unul de istorie… Și tot așa până la 100 de persoane. Au viețile lor, cariere construite serios, plus o mare calitate: vor să se implice. Cu fonduri asigurate de o sponsorizare primită de la un lanț de supermarketuri, “verzii” au trimis la capătul Dunării, pentru câte o săptămână, patru serii de 25 de voluntari. Le-au decontat transportul și le-au asigurat gratuit cazarea și masa în camping, primind la schimb un efort întins pe zeci de kilometri. A rezultat o amplă operațiune de curățire a plajelor sălbatice de la Sfântu Gheorghe.
Două ape, o singură zonă
Voluntarii s-au pus serios pe treabă într-o zonă sensibilă, comuna Sfântu Gheorghe. Arealul este sălbatic, așa cum a fost și Vama Veche până să deschidă apetitul afaceriștilor. La Sfântu, faci plajă lângă cai și vaci, iar câinii din comună te însoțesc conștiincioși până dai la apă. La Sfântu, poți vedea cum apa din Dunăre sărută dulce apa sărată a mării. Diferența de densitate le oferă culori distincte și ușor de reperat. Zilnic, fluviul transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic (1.533 de tone pe an). Până la vărsarea în mare, Dunărea are un drum lung de parcurs din Munții Pădurea Neagră, de unde izvorăște. Sunt 2.858 km și 10 țări străbătute (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina). Marii afluenți sunt Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Tisa, Siret, Prut, Timiș, Drava, Sava, Morava.
5 tone de gunoaie de peste 20 km
La Sfântu Gheorghe, de pe 15 kilometri de plajă și de pe 6 kilometri din Insula Sacalin, voluntarii au adunat, în total, 5 tone de gunoaie. Au predominat sticlele din plastic, așa-numitele peturi, dar n-a lipsit nimic din ce se găsește într-o gospodărie normală: de la plici de muște până la frigidere și butelii de aragaz. Toate au fost aduse la mal de apă, strânse de voluntari și urmează să fie reciclate la Tulcea. Apa a împins spre mal toate minunățiile pământului. Alex a găsit un monitor de calculator greu ca o piatră de moară: “Cred că avea 30 de kilograme. Era de la primele generații de monitoare”. Frigiderul i-a stârnit cel mai abitir pe băieții din gașcă. “Ne-am uitat atent, să vedem dacă avea ceva bere prin el”. Voluntarii au adunat sticle goale de bere provenite din toate țările tranzitate de Dunăre și le-au aliniat ca într-un poligon. Ele indică fidel prin ce țări șerpuiește Dunărea. Gunoiul a intrat în saci menajeri și transportat la locul de depozitare cu căruțe trase de cai și cu tractoare.
Cum ajung obiectele în apă
Cum aterizează un frigider aflat în cămara omului tocmai în Dunăre? Există cineva atât de iresponsabil încât să se ducă cu obiectul în spate și să-l arunce direct în fluviu sau în afluenții acestuia? Teleormăneanca Iulia Vilău, 37 de ani, profesoară de franceză în București, știe circuitul răului. Neavând posibilitatea reciclării, oamenii duc obiectele, sub formă de fier vechi, la groapa de gunoi, plasată în multe localități ale României la margine, pe malul apelor. De acolo, acestea ajung repede în apă, împinse de mormanul de gunoi în creștere de la o zi la alta, fie luate de aluviuni, când albia râului se umflă. Peturile ajung în Dunăre, iar mai departe în Marea Neagră. Cel mai bine se pot vedea la gura de vărsare, adică la Sfântu Gheorghe. Rezultă dezastrul ecologic pe care statul îl privește neputincios de pe mal și în fața căruia găsește doar capacitatea de a se minuna.
Insula cu 30 de specii de păsări
Prin fauna și flora Deltei, la Sfântu Gheorghe s-au amestecat voluntari de toate vârstele, de la elevi de 18 ani cu bacalaureatul bătând la ușă până la pensionari. Cu un aviz special, toți aceștia au reușit să pășească pe un teritoriu virgin: Insula Sacalin – Zătoane, unde nu poate ajunge oricine. Răzvan ne spune de ce este unică zona: “Pe insulă, care are 21 de kilometri lungime, apa este mică, iar 30 de specii de păsări și-au făcut cuib și sunt protejate de invazia oamenilor. Printre ele, pescărușul asiatic, venit acum vreo 10 ani”.
Voluntariatul prinde cheag în România
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 8La noi, voluntariatul abia face ochi. În țările superdezvoltate, este deja fenomen înrădăcinat și se trece în CV, aducând puncte importante la interviul de angajare. Doru Mitrana (foto, dreapta) a înființat Asociația “MaiMultVerde” în 2008. N-a durat mult până ce s-a trezit asaltat de ironiile celor din jur. “Hai, domnule, vrei să reinvetezi munca patriotică?”. De atunci, i-au trecut prin mână peste 25.000 de voluntari, semn că “munca patriotică” în sistem capitalist începe să prindă în România și își dovedește utilitatea.
FOTO: Anca Constantinescu / voluntar
Citește și: