5 comentariiPână de curând, arată documentele, principalul vehicul al FSB în Republica Moldova a fost Partidul Socialist, condus de Igor Dodon.
Rusia nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon: din 2019, Igor Ceaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei, a deținut împreună cu fratele mai mic al lui Dodon afaceri în Rusia în domeniul imobiliar și al gestionării deșeurilor, potrivit documentelor oficiale de înregistrare a companiilor.
Cu toate acestea, strategia Partidului Socialist s-a blocat, în 2020, când cetățenii l-au pedepsit pe președintele Dodon după ce acesta a fost implicat într-o serie de scandaluri de corupție.
Într-un filmuleț înregistrat în secret și scurs în 2019, Dodon a recunoscut că a primit finanțare de la Kremlin – inclusiv de la Gazprom – și a declarat că are nevoie de 800.000 de dolari până la 1 milion de dolari pe lună pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.
Dodon, care a fost acuzat de trădare, îmbogățire ilegală, corupție și finanțare ilegală a partidului, nu a răspuns la solicitările de comentarii trimise purtătorului de cuvânt al Partidului Socialist, unde este încă membru. În instanță, el a negat acuzațiile, spunând că dosarul împotriva sa este „100% politic”.
Pe 15 noiembrie 2020, moldovenii au votat-o pe Sandu, o fostă economistă a Băncii Mondiale, în funcția de președintă.
Planul FSB
În semn de răspuns, FSB a elaborat un plan – datat din 21 noiembrie 2020 și analizat de Washington Post – pentru a folosi poziția socialiștilor și pe cea a partidului lui Șor, cu scopul de a menține influența agenției ruse, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar fi transferat controlul serviciului de securitate și informații din Moldova de la președinte la Parlament.
Cu toate acestea, partidul lui Dodon a fost, de asemenea, învins în alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a mai ajuns nicăieri.
Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat la Moscova în septembrie 2021 că înfrângerea Partidului Socialist a fost „rezultatul unei crize sistemice” și că Dodon era o persoană cu o „reputație afectată ireversibil”, a cărei îndepărtare de pe scena politică ar trebui să fie realizată cu „virtuozitate chirurgicală”.
Venit lunar de 45.000 de dolari și revolta
După ce Dodon s-a retras din Partidul Socialist, el a fost numit președinte al Consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaia Rossia, organizația legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, a fost de 29.016 dolari, plus un bonus lunar de 14.508 dolari, arată documentele citate de Washington Post.
Cu toate acestea, contractul a venit cu condiții. Dodon trebuia să capete aprobare pentru tot ceea ce spunea în public de la noul său angajator, arată o captură de ecran a unei conversații prin SMS între Dodon și șeful companiei, Igor Ceaika.
În conversația cu pricina, din 2 decembrie 2021, Dodon a insistat că era „o persoană liberă”.
„Liber, dar restricționat de etica corporatistă a Uniunii (ruso-moldovenești)”, a spus Ceaika.
„Ați început să mă îngropați mai devreme”, a răspuns Dodon. „Dacă îmi transmiteți condiția ca pentru una dintre declarațiile mele publice să-mi tăiați salariile și să închideți noul consiliu de afaceri… atunci să vorbim despre asta în detaliu”, a adăugat fostul președinte.
Miza pe Șor
Căderea lui Dodon a dus la faptul că omul de afaceri Ilan Șor, 35 de ani, supranumit „tânărul” de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), a devenit o figură centrală în eforturile Kremlinului de a submina Republica Moldova și de o readuce pe orbita Moscovei, arată o serie de documente obținute de serviciile secrete ucrainene și consultate de Washington Post.
Documentele ilustrează modul în care Moscova încearcă să manipuleze țările din Europa de Est, într-un moment în care efortul său militar din Ucraina pare că eșuează.
FSB, spune cotidianul, a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și pentru a reorienta țara către Moscova, arată documentele și interviurile.
Aceste eforturi nu au trecut neobservate la Washington.
Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni împotriva mai multor organizații și persoane din Rusia sau din Republica Moldova, inclusiv împotriva lui Șor, afirmând că acesta „s-a coordonat cu reprezentanți ai altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova” și că a „primit sprijin rusesc”, în vreme ce a colaborat „cu entități cu sediul la Moscova pentru a submina” efortul Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.
Strategi ruși: ”Facem un partid de acțiune concretă”
Moscova, amintește Washington Post, susține de mult timp o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei, este vorba despre regiunea transnistreană, ocupată de trupele rusești, iar conflictul înghețat din această zonă a reprezentat o frână în eforturile Moldovei de a se integra în Europa de Vest.
În primele luni ale războiului din Ucraina, au declarat oficialii citați de cotidianul american, guvernul moldovean s-a temut că tancurile rusești vor intra pe teritoriul țării, mai ales dacă portul ucrainean de sud Odesa, aflat la 65 km distanță, va cădea.
Intensitatea amenințării militare acute a scăzut, dar tensiunea crește acum pe fondul reducerii livrărilor de gaze și energie electrică către Moldova.
Controlul asupra conducerii celor două principale canale de televiziune proruse din Moldova a fost transferat unui asociat apropiat de Șor la sfârșitul lunii septembrie, potrivit lui Șor și șefului consiliului de supraveghere a mass-media din Moldova, oferindu-i acestuia o platformă majoră pentru a promova o agendă aliniată Moscovei.
În plus, arată comunicările interceptate, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consilia partidul lui Șor. Și, potrivit acelorași documente, FSB a supravegheat o tranzacție prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Șor, pentru a-l proteja de autoritățile moldovenești, scrie cotidianul american.
Partidul Șor urma să fie poziționat ca unul „de acțiune concretă”, populist „în adevăratul sens al cuvântului”, un partid care „schimba viața oamenilor în bine”, au scris strategii ruși într-un raport către FSB, care se afla printre documentele analizate de Washington Post.
Într-un interviu, Șor a negat că ar fi primit vreodată sprijin din partea Moscovei, inclusiv din partea serviciilor de securitate.
„Suntem un partid absolut independent, care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, a spus el. El a acuzat înclinația prooccidentală a guvernului moldovean pentru că a adus țara aproape de ceea ce el a spus că este „un colaps economic”.
Într-o declarație emisă joi, după impunerea sancțiunilor americane, Șor catalogat deciziile drept o „victorie” care arată că președinta Moldovei „s-a speriat cu adevărat de proteste, înțelegând că zilele ei sunt numărate și că o vom da afară”.
Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina
Oficialii moldoveni și americani se tem acum că eforturile Kremlinului de a submina Moldova, parte a unei campanii care datează de zeci de ani, s-ar putea intensifica dacă Rusia va suferi noi pierderi în Ucraina.
„Recent, pe măsură ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și cu indignarea globală din cauza acțiunilor sale brutale din Ucraina, agenții Rusiei au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, a declarat Trezoreria americană, în declarația prin care a anunțat sancțiunile împotriva lui Șor și a altor persoane.
Problemele sunt complicate. Republica Moldova, care, alături de Ucraina, a primit în iunie statutul de candidată la aderarea UE, este deosebit de vulnerabilă la presiunea rusă din cauza dependenței sale de aproape 100% de gazul rusesc.
Creșterile de peste cinci ori mai mari ale prețului la gaz din acest an au afectat puternic populația de 2,5 milioane de locuitori, iar facturile la energie reprezintă acum peste 60% din costul mediu de trai al unui moldovean, au declarat oficialii de la Chișinău.
„Ei sunt foarte rușinați de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de un succes undeva”, a declarat într-un interviu Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova.
„Temerea mea personală este că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății rusești, ei ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Primul dintre ele este cel economic”, a spus Serebrian.
O criză energetică cu potențial exploziv
Gazprom, monopolul rusesc de gaze naturale controlat de stat, a redus deja livrările către Moldova cu 30% în această lună și amenință cu noi reduceri în noiembrie.
Atacurile aeriene rusești care vizează infrastructura energetică a Ucrainei au sporit și mai mult presiunea. Ucraina furniza 30% din energia electrică a Moldovei, dar bombardarea centralelor electrice ucrainene înseamnă că Moldova a trebuit să apeleze la România, iar liniile electrice din această țară transmit deja la capacitate maximă, scrie Washington Post.
În plus, Transnistria, enclava separatistă, care controlează centrala electrică ce furnizează restul de 70% din necesarul de electricitate al țării, a declarat săptămâna aceasta că va reduce drastic acest volum din cauza reducerilor în aprovizionarea cu gaze naturale de la Gazprom, ceea ce face ca autoritățile moldovenești să se lupte cu disperare pentru a acoperi deficitul.
„Fiecare bombă care cade asupra unei centrale electrice ucrainene este o bombă care cade și asupra aprovizionării cu energie electrică a Moldovei”, a declarat Nicu Popescu, ministrul de externe al Moldovei.
Oficialii se tem că protestele organizate de Șor, deși relativ mici deocamdată, ar putea escalada odată cu venirea iernii și că o criză a energiei ar putea fi folosită pentru a răsturna guvernul.
„După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, a declarat un oficial occidental.
Între timp, oficialii de la Chișinău au început să ia măsuri împotriva protestelor. Noul procuror anticorupție din Moldova a reținut luna aceasta 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilicită a demonstrațiilor, procurorul afirmând că anchetatorii au confiscat 20 de saci cu 3,5 milioane de lei (aproximativ 181.000 de dolari) în numerar.
Partidul Șor a declarat că arestările au reprezentat „presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.
În interviu, Șor a declarat că guvernul moldovean este vinovat pentru criza economică în creștere, deoarece „încalcă statutul de neutralitate al Moldovei și aduce prejudicii oamenilor din Moldova, pentru că astăzi, pentru oamenii normali, (relațiile bune cu Moscova) reprezintă baza pentru a obține prețuri normale la gaze”.
Energia și corupția
Documentele, scrie Washington Post, descriu universul obscur al operațiunilor de influență derulate de Rusia în Moldova și felul în care Kremlinul își folosește instrumentele: livrările de gaze naturale și finanțările ilicite.
„Rușii se pricep foarte bine la exportul a două lucruri: unul, energia, și al doilea, corupția”, a declarat un înalt oficial de securitate moldovean, care, la fel ca alții, a vorbit sub protecția anonimatului.
Din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova au fost conduse de Dmitri Miliutin, un general în cadrul serviciului de securitate care ocupă funcția de șef adjunct al Departamentului de informații operaționale, potrivit documentelor citate de cotidianul american.
În cea mai mare parte a perioadei în care a ocupat acest post, au declarat oficialii, Miliutin a lucrat prin intermediul lui Igor Ceaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Ceaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, Delovaia Rossia.
Trezoreria a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Ceaika miercuri, spunând că „împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov”, acesta a „elaborat planuri detaliate pentru a o submina pe președinta moldoveană Maia Sandu și pentru a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei”.
În plus, potrivit Trezoreriei, guvernul rus a folosit „companiile lui Ceaika drept paravan pentru a direcționa bani către partidele politice colaboratoare din Moldova”. Unele dintre aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală.
Miliutin a comunicat cu Ceaika de peste 6.000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor serviciilor secrete ucrainene citate de Washington Post
FSB „verifica cu (Ceaika) ce trebuia făcut în orice moment”, a declarat un oficial ucrainean din domeniul securității, făcând referire la documente. Chaika „este ca un portofel pentru ei”.
FSB, Miliutin și Ceaika nu au răspuns la solicitările de comentarii. Peskov a declarat pentru Washington Post că „desigur” îl cunoaște pe Ceaika, dar că nu a lucrat niciodată la vreun plan cu acesta pentru a restabili influența rusă în Moldova. „Nu am nimic de-a face cu Moldova”, a spus el.
Șor, un adevărat idol și un lider
În acest timp, Moscova și-a intensificat rapid căutarea unui înlocuitor politic al lui Dodon.
Șor, care a intrat în politică cu un trecut de om de afaceri – președinte al unei importante bănci moldovenești și al unui lanț de magazine duty-free, împreună cu aeroportul comercial din Moldova – era văzut de către sondajele care lucrau pentru FSB ca un fel de populist spectaculos, dar manipulabil, arată documentele.
El a obținut un succes timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului moldovean Orhei. Dar, doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat pentru celebrul furt a un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc – o fraudă din 2014 care a lăsat guvernul moldovean cu un deficit bugetar care se ridică la 8% din PIB.
Șor a rămas primar în timp ce a făcut apel la condamnare, dar apoi a părăsit țara pentru Israel în 2019, negând acuzațiile de furt bancar, pe care le-a descris ca fiind motivate politic. El a continuat să conducă partidul din exil, iar acesta s-a clasat pe locul al treilea la alegerile parlamentare din 2021, cu 5,7% din voturi.
„Pentru unii, (Șor) este în mod clar alergic, o figură inacceptabilă. Dar pentru alții, el este un adevărat idol și un lider”, a subliniat un raport din aprilie 2021 scris de strategi pentru FSB.
În declarația sa, Trezoreria a menționat că „soția lui Shor este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Sor, care a fost decorată de Putin drept artistă de onoare a Rusiei”. Ea este cunoscută sub numele de scenă Jasmin.
Strategia FSB
Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău din Rusia în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele citate de Washington Post.
Aceștia au depus eforturi mari pentru a se asigura că prezența lor nu este descoperită, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoane și ținând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau – chiar și pentru membrii partidului lui Șor, potrivit unei note scrise de unul dintre ei.
Printre măsurile pe care aceștia le-au recomandat partidului lui Șor se numără ștergerea cât mai mult posibil a „informațiilor negative”, probabil cele despre condamnarea penală din trecut a lui Șor, în încercarea de a-i curăța imaginea pe internet, scrie Washington Post.
Într-un set de recomandări trimise către FSB, strategii au propus să ofere jurnaliștilor „recompense” pentru a șterge articolele sau să obțină „controlul asupra deciziilor judecătorești” în cazul în care partidul Șor ar fi ales în schimb să deschidă procese pentru defăimare.
Șor a declarat că partidul său a folosit serviciile a „diferiți consultanți internaționali”, dar că nu a fost la curent cu vizita din martie 2021, deoarece nu locuia în Moldova atunci.
Șor, mai scrie Washington Post, a primit, de asemenea, asistență din partea FSB pentru o altă parte a imperiului său de afaceri.
Pe fondul unui conflict cu autoritățile moldovenești, FSB a coordonat îndeaproape o afacere din 2020 în care participația de control a lui Sor în compania care administrează aeroportul de importanță strategică al Chișinăului a fost transferată unui miliardar rus puternic, Andrei Goncearenko, arată documentele.
Goncearenko, „instruit pe deplin” în această privință, a declarat un ofițer superior al FSB, potrivit documentelor citate de Washington Post.
Sor a declarat în interviu că nu a deținut niciodată o participație la aeroport – și că a renunțat la funcția de președinte al consiliului de administrație al acestuia în vara anului 2019, când controlul companiei a fost vândut, potrivit informațiilor de presă, lui Nathaniel Rothschild, un om de afaceri britanic.
Dar documentele FSB în care se discută afacerea se referă la aeroport ca fiind încă „activul lui Sor” în ianuarie 2020, în timp ce înalți oficiali moldoveni au declarat, de asemenea, în interviuri, că acesta era controlat de Sor, scrie cotidianul american.
O persoană familiarizată cu afacerea a declarat că Rothschild a achiziționat o opțiune de cumpărare a companiei, dar nu a finalizat niciodată tranzacția. Un purtător de cuvânt al Rothschild a refuzat să comenteze.
În plus, două acorduri juridice, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevedeau că Șor urma să îi ofere sprijinul său politic lui Dodon, în schimbul susținerii lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul „a 100% din companie în proprietatea reprezentanților mediului de afaceri rusesc”.
Un reprezentant al lui Goncearenko nu a răspuns la solicitările de comentarii.
Șor a declarat că Goncearenko este un om de afaceri pe care îl cunoștea „personal” care „nu a urmat niciodată ordinele FSB” și care era interesat de aeroport ca de un „proiect de investiții atractiv”.
Rușii „fac tot ce pot pentru a stinge lumina”
Pe străzile Chișinăului, scrie Washington Post, mașinațiunile financiare pot părea îndepărtate pentru cei care se luptă să-și plătească facturile. Pentru mulți demonstranți, acuzațiile procurorilor nu sunt relevante, în vreme ce preocupările lor sunt reale și presante.
„Oamenii ies în stradă pentru că nu ne putem permite să trăim”, a declarat o pensionară, Zina. „Prețul gazelor a crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile sunt la fel. Șor ne-a dat cadouri de sărbătorile naționale. Iar ăștia de la putere ne-au arătat doar pumnii”, a spus ea.
Protestatarii susținuți de Șor au recurs la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni, iar pe măsură ce criza energetică din Moldova se intensifică, tensiunea crește la Chișinău și în capitalele occidentale.
Rușii „fac tot ce pot pentru a stinge lumina”, a declarat un al doilea oficial occidental.
„Nu au nevoie să facă mai mult decât atât pentru a destabiliza guvernul moldovean”, a întărit el, potrivit Washington Post.