Comentează- Euthyrox, pentru tratarea afecțiunilor tiroidiene, și Siofor, esențial pacienților care suferă de diabet, sunt doar două dintre cele mai cunoscute nume care lipsesc în continuare.
- Teama de COVID-19 a dus la golirea farmaciilor și de medicamente din schemele de tratament ale Ministerului Sănătății pentru noul coronavirus.
- Deși studii științifice contestă eficiența lor în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2, Azitromicina sau Plaquenilul se găsesc cu dificultate, cel din urmă fiind esențial pentru bolnavii cu boli autoimune.
- Site-ul medicamentelipsa.ms.ro, unde pacienții puteau să verifice existența pe piață a medicamentelor, nu este funcțional de cel puțin o lună.
Românii cu boli cronice au fost cei mai afectați la începutul pandemiei, când spitalele s-au închis pentru majoritatea situațiilor medicale, cu excepția urgențelor.
Problemele furnizorilor cu materia primă cauzate de închiderea parțială a Chinei, dublate de problemele de distribuție a medicamentelor și de cererea crescută din rândul populației au determinat sincope de aprovizionare în farmaciile din România.
Medicii spun că acela este momentul în care oamenii au început să improvizeze tratamente și piața s-a dereglat.
Pacienții cu diabet rup pastilele în două, ca să le ajungă mai multe zile
Pentru bolnavii de diabet, Sioforul era primul medicament recomandat în toate schemele de tratament, bazat pe substanța activă metformin. Întâi a dispărut din farmaciile mici, apoi s-a găsit greu în lanțurile farmaciilor mari, ca mai apoi să nu se mai găsească deloc, de câteva luni.
Asta i-a determinat pe mulți pacienți să-și facă stocuri atunci când găseau o farmacie aprovizionată, iar pe alții, să-și rupă pastilele în două, ca să le drămuiască pe mai multe zile.
“A fost, practic, un pelerinaj în toată țara. Diabeticii căutau Siofor peste tot și cei care nu găseau au început să înjumătățească dozele, în loc să caute mijloace alternative”, explică Dana Popescu, medic de familie din Iași.
“Cel mai important e pierderea controlului glicemic, cu instalarea rapidă a complicațiilor. Categoric nu este normal să înjumătățești doza, mai ales că pandemia a accentuat dezechilibrele din organism din cauza sedentarismului și a controalelor mai rare la medic”, adaugă medicul.
Doar medicul specialist poate modifica schema de tratament
Dr. Dana Popescu povestește că are un număr mare de pacienți care au căutat Siofor în toate farmaciile din Iași și din Moldova, până când au renunțat.
Soluția, explică medicul, este să discute cu medicul specialist sau cu cel de familie despre alternative și diabetologul să modifice schema terapeutică.
“Dar pentru asta trebuie păstrată legătura cu medicul, iar pandemia a adus și o accesare mai slabă a serviciilor de sănătate. Ca să nu mai zic că unii cumpără medicamentul cu aceeași denumire, dar au nevoie de un produs cu o descărcare lentă, și nu găsesc. Așa că iau varianta cu efect imediat. Se fac modificări de tratament care nu sunt benefice în niciun fel pentru sănătate”, a declarat dr. Dana Popescu.
Lista lungă a medicamentelor care nu se mai găsesc
Pentru Siofor au mai existat sincope, cum au existat și pentru Euthyrox, utilizat în tratarea afecțiunilor tiroidiene. Dar niciodată, spun medicii și pacienții consultați de Libertatea, nu s-a întâmplat ca în această perioadă.
Încă din vară, astfel de medicamente nu se mai găsesc în farmacii, nici pe comandă. Dacă intră în stoc cantități, oricât ar fi de mari, ele se epuizează în câteva zile.
Medicii de familie spun că lista medicamentelor care lipsesc este lungă, dar că situația e, în general, sporadică: în unele luni se găsesc, dar în multe altele, nu.
E vorba de medicamente pentru bolnavii cu cancer, citostatice specifice pentru care s-a creat în trecut o adevărată rețea internațională, pentru a fi aduse în țară din străinătate. Dar sunt vizate și medicamente necesare tratării afecțiunilor cardiovasculare sau unele anticoagulante.
Lipsa de Plaquenil continuă
Pandemia a adus o suferință în plus și bolnavilor cu afecțiuni autoimune, încă din luna aprilie. Plaquenil, folosit în schemele de tratare ale Ministerului Sănătății pentru bolnavii infectați cu SARS-CoV-2, a fost direcționat întâi către spitale.
Ulterior a dispărut din farmacii, spun medicii, pentru că oamenii luau acasă “preventiv”, fără a fi infectați și fără o recomandare medicală, încă din perioada în care toate cazurile, inclusiv cele asimptomatice, se tratau în spital.
Soțul meu a fost diagnosticat cu lupus, o formă ușoară, și mi s-a recomandat să îi iau tratament Plaquenil, dar mi-au spus de la spital: să nu vă așteptați să îl găsiți ușor. În fiecare lună găsesc foarte greu, uneori deloc.
Soția unui pacient cu lupus:
Un medicament eficient, dar nu pentru COVID. MS încă îl folosește
Plaquenilul este folosit și în tratarea poliartritei reumatoide, o altă boală autoimună întâlnită des în România.
Plaquenilul este un medicament bun, Azitromicina e un antibiotic eficient, dar nu pentru COVID. Nu există argumentație științifică pentru a fi folosite acolo, iar faptul că ele încă se regăsesc în schemele de terapie ale Ministerului Sănătății e o problemă.
Dr. Dana Popescu
De altfel, Libertatea a scris despre demersul a doi specialiști din țară, conf. dr. Ionuț Nistor și prof. dr. Cristian Băicuș, care au analizat mai multe studii internaționale realizate de la începutul pandemiei și au concluzionat că Azitromicina, Plaquenilul și Hidroxiclorochina nu sunt eficiente în tratarea COVID-19, cerând scoaterea lor din schemele de tratament.
Site-ul unde erau raportate medicamentele lipsă este nefuncțional
Un instrument pentru pacienții care voiau să afle dacă există probleme cu furnizarea unui medicament sau dacă acesta lipsește de pe piață temporar era site-ul Ministerului Sănătății, lansat pe vremea guvernului tehnocrat din 2016.
Problema este însă că www.medicamentelipsa.ms.ro nu funcționează de mai bine de o lună, iar niciun reprezentant al Agenției Naționale a Medicamentului (ANM) nu a putut explica pentru Libertatea, până la publicarea acestui text, de ce există această disfuncționalitate.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), a explicat însă pentru Libertatea că site-ul respectiv nu ajuta foarte mult pacienții.
“Nu există o echipă de management în spatele site-ului respectiv, se ocupă ANM, dar fără oameni dedicați, e muncă de Sisif. Partea a doua e că feedback-ul din acel site nu e tocmai util pacienților. Dacă spui că un medicament lipsește, platforma nu e gândită să explice sau să caute de ce lipsește, doar spune că a întârziat livrarea, că a fost scos de pe piață sau că se găsește încă în farmacii.
Dar asta nu înseamnă că doamna de la Huși îl va găsi la farmacia de la colț și nici nu i se spune unde anume este”, a explicat Radu Gănescu.
El a adăugat și că sunt e-mailuri permanente către COPAC de la diverși pacienți despre medicamentele care nu se găsesc sau care au o furnizare greoaie către România.
Pentru Euthyrox, spre exemplu, Radu Gănescu spune că a rămas un singur producător pe piață, care nu poate face față la cantitatea necesară solicitată de toate țările, pentru toți pacienții.
“Nici nu știu din vina cui este, a producției afectate de pandemie, a faptului că a fost și este un acces mai greoi la substanțele prime care vin din China, a sistemului sau a politicii noastre, dar retragerea multor medicamente – pentru că nu e avantajos din punct de vedere comercial – e greu de înțeles”, a completat Radu Gănescu.
Această lipsă este o constantă, nu are punctul de pornire în februarie 2020, odată cu pandemia. Dacă ne uităm pe lista ANM, cu câte produse au fost delistate din tratamente în ultimii 10 ani, vedem că e vorba de mii de medicamente.
Radu Gănescu:
Există medicamente cu substanță activă identică
Reprezentanții Colegiului Farmaciștilor din România susțin însă că problema absenței de pe piață a medicamentelor are rezolvări, dar ele includ discuții cu pacienții.
Anca Crupariu, purtător de cuvânt al Colegiului Farmaciștilor din România, care a lucrat și la Agenția Națională a Medicamentului, a explicat pentru Libertatea că, spre exemplu, în momentul de față există alternative pentru Siofor pe piață, alte medicamente care să aibă o substanță activă identică, dar acesta rămâne în continuare cel mai prescris.
“Siofor este denumirea comercială, dar metforminul este substanța activă și sunt mai multe medicamente identice ca formă farmaceutică, la nivel de concentrație și activitate terapeutică. Sunt variante, dar, din păcate, Sioforul este cel mai prescris și pacienții nu sunt atât de complianți la o schimbare”, a declarat Anca Crupariu.
Promisiuni de stocuri chiar în această săptămână
Aceasta a precizat însă că în această săptămână, producătorul de Siofor va alimenta farmaciile cu “o cantitate semnificativă”, iar în următoarele săptămâni vor veni alte două tranșe de medicamente.
Ea oferă și o variantă pentru lipsa Euthyrox, spunând că au intrat pe piață mai multe comprimate care cuprind substanța activă – levotiroxină – după ce ANM a emis o serie de autorizații de import paralel.
“Deja au fost aduse de un distribuitor engros pe baza acestei autorizații, iar compania care deține autorizația de punere pe piață continuă să aducă în tranșe medicamentul”, a completat Anca Crupariu.
Noile intrări pe lista medicamentelor lipsă
Pe o listă greu de găsit pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului există o inventariere a medicamentelor care lipsesc în mod curent din farmacii. Doar în noiembrie, șase noi nume au fost adăugate pe listă.
- Cognomen (pentru tratarea demențelor) nu se mai găsește și va fi scos de tot din noiembrie 2021 din motive comerciale.
- Din aceleași motive este suspendată temporar și distribuția Efavirenz (antiretroviral, folosit în tratarea HIV/SIDA).
- Zentel (antiparazitar) nu se mai găsește temporar din motive legate de fabricație.
- La fel ca Gerodorm (sedativ, anticonvulsii), Remifentanil (analgezic, folosit și în anestezii) și SmofKabiven Low Osmo Peripheral (emulsie perfuzabilă, administrată atunci când o altă formă de alimentare este insuficientă sau nu se poate realiza).li