La câteva zile după ce Mohammad Wali și-a luat la revedere de la soția și copiii săi pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai din Kabul și a plecat spre New York, unde locuiește și lucrează, talibanii au cucerit capitala afgană. Președintele țării a fugit, guvernul s-a prăbușit, iar pe aeroportul de pe care Wali zburase liniștit în urmă cu doar câteva zile acum era haos.
Zile de groază
Întrucât familia sa rămăsese într-o țară lovită de criză și incertitudine, Wali mărturisește că urmărea știrile în fiecare seară terifiat și singurul gând care-i trecea atunci prin cap era: „Cum este posibil să pleci de acolo?”
„Când am aflat acea știre (că au fost cuceriți de talibani, n.r.), nu mi-am închipuit cum vor putea ieși din țară”, a spus Wali, în vârstă de 55 de ani, pentru publicația americană.
În acele prime zile, mii de afgani disperați s-au înghesuit la porțile aeroportului din Kabul, încercând să fugă din țară. Alții au murit agățați de aeronavele care decolau sau călcați pur și simplu în picioare. Pentru fiecare familie care a reușit să plece, au rămas în urmă nenumărate altele, notează New York Times.
1.000 de norocoși
Adam DeMarco, membru al Allied Airlift 21, un grup de veterani care lucrează pentru evacuarea din Afganistan a americanilor și a celor care au fost aliați ai americanilor, a spus că din aproximativ 56.000 de persoane care au trimis mesaje cerând evacuarea, doar aproximativ 1.000 au fost ajutați până acum, notează The New York Times.
„Mă gândesc la oamenii care mi-au trimis mesaje și pentru care n-am putut face nimic”, a spus DeMarco. „Aceștia sunt cei pe care mi-i amintesc”.
Dar familia lui Wali a fost printre cei norocoși. Deși el și cei doi copii ai săi mai mari – Omar, 8 ani, și Zahra, 6 ani – sunt cetățeni americani, soția și cel mai mic copil, în vârstă de un an, nu sunt. Nu-și putea imagina cum copiii lui vor trebui să escaladeze gardurile aeroportului pentru a scăpa, așa cum au încercat mulți alți afgani.
Pe 16 august, după mai multe încercări eșuate de a intra în aeroport prin punctele de control militare americane, familia lui Wali a reușit, cu ajutorul celor de la Allied Airlift, contactați după intervențiile disperate ale bărbatului.
Pe 23 august, familia sa a zburat în Qatar, unde a petrecut câteva zile tensionate, într-o cameră de hotel, înainte de a urca într-un alt zbor, pe 1 septembrie, către Germania. În cele din urmă, Wali s-a reunit cu soția și copiii pe data de 3 septembrie, pe Aeroportul Internațional Dulles din Washington. A fost prima dată când soția și copiii lui puneau piciorul în America.
Cu flori și baloane de bun venit, Wali a început să plângă și mărturisește că i-a fost greu să creadă că va trăi momentul ăsta. Când talibanii au preluat controlul asupra Kabulului, Wali a crezut că nu-și va mai vedea niciodată familia, a spus el pentru NY Times.
Începutul unei noi vieți
Wali a emigrat în Statele Unite în 1992 și și-a găsit de lucru la restaurantul Ariana Afghan Kebob din Midtown, pe care l-a preluat în 2002, și care funcționează și astăzi. Începuse un proces dificil și birocratic de solicitare a cetățeniei pentru soția sa în 2018, dar când talibanii au preluat țara, cererea ei era încă nesoluționată, mai notează The New York Times.
Atunci când talibanii au intrat în Kabul, Wali a crezut că nu-și va mai vedea niciodată familia, a spus el. Doi dintre clienții restaurantului său i-au sugerat să-l contacteze pe congresmanul care reprezintă districtul în care locuiește Wali. Biroul acestuia i-a contactat, mai departe, pe cei de la Allied Airlift.
Dar n-a fost ușor nici în aeroportul din Kabul pentru ca forțele de la Allied Airlift să-i găsească familia lui Wali între mii și mii de oameni adunați acolo.
I-au spus soției lui să lege o bandană roșie de îmbrăcămintea bebelușului sau să o fluture în aer pentru a-i ajuta să iasă în evidență. Chiar și așa, a fost nevoie de aproximativ 12 ore pentru a-i găsi în aeroport.
Acasă, în America
Împreună cu cei doi copii mai mari, Wali stă în restaurantul său și pare entuziast și liniștit în același timp. Ultimii ani i-au adus mai multe provocări: și-a pierdut cea mai mare parte a afacerii din cauza pandemiei și a îndurat perioade lungi departe de familie. Acum, așteaptă normalitatea. „Am o altă viață”, spune el.