Într-un interviu pentru RFI, Stelian Ion a spus că „niște portițe pe care le-au folosit ani de-a rândul” a permis condamnaților să scape de sentințele primite în România. „Unele dintre ele au fost închise în aprilie 2021, când Italia a modificat legislația, dar se pare că ineficient. Chiar și după acel moment, după modificarea legislației italiene, s-au deschis alte breșe și alte portițe care sunt folosite din păcate cu succes de acești fugari”, a precizat fostul ministru USR.

El îl consideră responsabil pe actualul ministru de justiție, Cătălin Predoiu, pentru că nu a rezolvat problema prin modificările la codul penal.

„Odată cu modificarea Codurilor, au fost niște scăpări și dintre scopurile pentru care se instituie măsurile preventive a fost scăpat un scop foarte important, acela de a preveni sustragerea de la executarea pedepsei”, a precizat Stelian Ion.

Fostul ministru propune mărirea duratei pentru care se instituie controlul judiciar, cât și ca judecătorii să poată institui măsura preventivă odată cu hotărârea judecătorească. De asemenea, el cere autorităților române să se adreseze instanțelor europene privind refuzul Italiei de a extrăda.

„E o problemă europeană, ea trebuie tratată ca atare și aici se pot face câteva lucruri (…). De aceea, în cadrul Consiliului JAI ar trebui lămurite aceste reglementări europene care țin de cooperarea judiciară în materie penală”, a precizat Stelian Ion.

„La un moment dat, e posibil ca instanțele din România să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu unele spețe de acest fel și să se clarifice aceste lucruri, dar până se clarifică, e important ca problema să fie discutată acolo, în cadrul JAI, cu ceilalți miniștri ai Justiției din UE, să se înțeleagă că, de fapt, se produce un mare deserviciu justiției din România și că în felul acesta se decredibilizează instituțiile noastre”, a completat el.

O solicitare similară a făcut și fostul ministru PSD al justiției, Ana Birchall. „În această etapă în care avem practic un fenomen al fugarilor și state, precum Italia, care refuză predarea, un ministru al justiției competent poate colecta toate aceste refuzuri repetate, unele cel puțin suspecte, și să informeze urgent Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană”, a transmit Birchall pe Facebook.

Precizările Ministerului Justiției

Această solicitare a Anei Birchall a atras miercuri un drept la replică din partea Ministerului Justiției, în care instituția condusă de Cătălin Predoiu precizează că „având în vedere poziția constituțională a Ministerului Justiției, de respectare a independenței magistraților, nu se pot emite aprecieri cu privire la dispozițiile vreunei instanțe, atât române, cât și străine”.

Cu toate acestea, Italia se află într-o procedură de infringement declanșată în 2020 de către Comisia Europeană privind nerespectarea prevederilor privind mandatul european de arestare.

„În acest context, Ministerul Justiției a avut intervenții repetate în cadrul Plenului Consiliului JAI și a ridicat subiectul în discuțiile bilaterale ministeriale și la nivel de comisar european”, a mai precizat ministerul.

Schimbul de declarații vine după ce Darius Vâlcov, condamnat definitiv la 6 ani de închisoare, în „Dosarul tablourilor”, a plecat din țară înainte de condamnare și a întărit „diaspora” fugarilor români din Italia.

În Italia se află acum în libertate și alți fugari căutați de Poliția Română: fosta șefă a DIICOT Alina Bica, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, Cornel Bogdan Popa și Romeo Albu – condamnați în dosarul lui Sorin Oprescu, Dragoș Săvulescu, Mario Iorgulescu, omul de afaceri Sorin Strutinsky, fostul europarlamentar Marian Zlotea și fostul președinte al CJ Neamț, Ionel Arsene. 

 
 

Urmărește-ne pe Google News