Ce tradiţii se respectă după alegerea Papei?
În timp ce fumul alb şi clopotele care vestesc alegerea unui nou Pontif sunt transmise în întreaga lume, în Capela Sixtină au loc alte obiceiuri.
Decanul cardinalilor, sau primul cardinal ca rang şi vechime, cere cosimţământul alesului în următorii termeni: „Acceptaţi alegerea canonică drept Suveran Pontif?” Dacă primeşte încuviinţarea, acesta îl întreabă: „Ce nume veţi purta de acum?”
În paragraful 86 al Constituţiei apostolice, prin care Ioan Paul al II-lea a fixat, în 1996, regulile pentru succesiunea sa, papa polonez a scris: „Îl rog pe cel care va fi ales să nu refuze, de teama greutăţii sale, îndatorirea la care a fost chemat, ci să se supună smerit voinţei divine”.
„După acceptare, alesul, care a primit deja ordinul episcopal, devine automat Episcop al Bisericii Romei, Papă şi lider al Colegiului Episcopal. El dobândeşte de facto şi poate exercita puterea deplină şi supremă asupra Bisericii universale”, precizează Constituţia.
În acest moment, noul pontif obţine accesul în „camera lacrimilor”, un mic spaţiu de nouă metri pătraţi, aflat în partea stângă a Capelei Sixtine, unde se află veşmintele papale, pregătite în trei dimensiuni (mic, mediu şi mare), pentru a acoperi orice posibilitate.
Potrivit tradiţiei, camera este denumită astfel pentru că noul ales varsă lacrimi în faţa responsabilităţii şi amplorii sarcinii care-l aşteaptă.
Apoi, cardinalii electori îi aduc un omagiu şi fac act de supunere noului suveran pontif.
De data aceasta, Papa se va ruga câteva momente în Capela Paulină, care se învecinează cu Capela Sixtină.